Majoritatea țărilor europene au susținut, la Chișinău, crearea unui tribunal împotriva agresiunii ruse în Ucraina
Majoritatea țărilor europene au susținut vineri, în cadrul unei reuniuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, capitala Republicii Moldova, crearea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, relatează agențiile de presă EFE și MOLDPRESS.
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a anunțat că 34 dintre cei 46 de membri ai Consiliului, plus Uniunea Europeană, și-au exprimat intenția de a adera la așa-numitul Acord Parțial Extins care va înființa tribunalul.
'Sprijinul pentru Ucraina este principala prioritate a organizațiilor noastre și acest lucru trebuie să rămână neschimbat până la eliminarea agresiunii ruse și până când agresorul va fi tras la răspundere. Sunt mândru că aici, în Chișinău, decidem să adoptăm rezoluția care stabilește Acordul Extins pentru crearea Tribunalului special împotriva crimelor de agresiune', a declarat Mihai Popșoi, care este totodată și vicepremier al R. Moldova.
Republica Moldova a găzduit vineri cea de-a 135-a sesiune ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Reuniunea marchează încheierea mandatului Republicii Moldova la președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Șeful diplomației moldovene a prezentat lista statelor care și-au exprimat intenția de a adera la Acordul Parțial Extins: Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Å¢ările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina, Regatul Unit, precum și reprezentanții Uniunii Europene, Australia și Costa Rica.
Douăsprezece țări membre ale Consiliului Europei nu s-au alăturat încă inițiativei, OBSERVÃ afp. Printre acestea se numără patru state membre ale Uniunii Europene (Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta), patru țări din Balcani (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Albania), trei din Caucaz (Armenia, Azerbaidjan, Georgia), precum și Turcia.
'Tribunalul Special înseamnă dreptate și speranță. Acum este necesar să se ia măsuri pentru a confirma acest angajament politic, garantând funcționarea și finanțarea tribunalului', a declarat Alain Berset, secretarul general al Consiliului.
În ceea ce privește acest ultim aspect, Comisia Europeană a precizat, la rândul său, într-un comunicat separat, că va contribui cu 10 milioane de euro la înființarea instanței judiciare.
'Momentul în care Rusia va trebui să răspundă pentru agresiunea sa se apropie rapid', a adăugat Berset.
Ideea înființării acestei noi instanțe a fost lansată anul trecut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a semnat un acord în acest sens cu Consiliul Europei, organismul de supraveghere a drepturilor omului de pe continent, care numără 46 de membri, printre care și Ucraina. Această viitoare instanță judiciară ar trebui să permită ocolirea imposibilității de a judeca 'crima de agresiune' la Curtea Penală Internațională (CPI), care nu este recunoscută de Moscova.
În timp ce Popșoi a cerut altor țări să aprobe și să ratifice documentul cât mai curând posibil, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a descris ziua ca fiind 'istorică' și a comparat-o cu crearea Tribunalului de la Nurnberg.
'Acest tribunal va restabili dreptatea peste ruinele războiului (...) Fundamentele morale ale Europei și ale lumii vor fi restaurate doar dacă crima de agresiune împotriva Ucrainei va fi pedepsită', a proclamat el după ce a primit o copie a rezoluției de la Berset, în aplauzele celor prezenți.
Sîbiga a denunțat faptul că 24 de civili, inclusiv trei copii, au murit joi la Kiev, capitala Ucrainei, în cel mai mare atac cu drone rusești din întregul război.
Președintele rus Vladimir 'Putin a vrut întotdeauna să intre în istorie. Va intra în istorie ca un criminal. Și nu numai el', a afirmat Sîbiga, menționând mai mulți oficiali ruși de rang înalt și pe președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, pe care Kievul îl consideră complice la război.
Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei va investiga, urmări penal și judeca pe cei responsabili de crimele împotriva acestei țări, completând golul din jurisdicția Curții Penale Internaționale, care în 2023 a ordonat arestarea lui Putin pentru crime de război.
Însă Rusia - exclusă din Consiliul Europei în 2022, după izbucnirea războiului cu Ucraina - a declarat că va considera 'nule și neavenite' deciziile viitorului tribunal.AGERPRES/(AS - redactori: Ionuț Mareș, Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: mfa.gov.md
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani