Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efectuate în România, care semnalează probleme persistente în spitalele de psihiatrie legală.

CPT vizitează locuri de detenție din statele părți la Convenția europeană pentru prevenirea torturii pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, în vederea consolidării protecției acestora împotriva torturii și a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste locuri includ închisori, centre de detenție pentru minori, secții de poliție, centre de retenție pentru străini, spitale psihiatrice și instituții sociale. După fiecare vizită, CPT transmite statului vizat un raport cu concluzii și recomandări.

Raportul pentru anul 2025 publicat miercuri pune accent pe tendințele observate în timpul vizitelor și pe recomandările sale de lungă durată care nu au fost puse în aplicare. CPT regretă că supraaglomerarea penitenciarelor riscă să devină normă în mai multe sisteme penitenciare din Europa, din cauza creșterii continue a populației carcerale după pandemia de COVID-19, afectând în special regimul detenției preventive. Comitetul subliniază că supraaglomerarea nu doar afectează funcționarea închisorilor și expune persoanele la tratamente inumane și degradante, ci favorizează și criminalitatea în închisori, degradează relațiile dintre personal și deținuți și crește riscurile de violență, tensiuni și deteriorare a sănătății mintale, atât pentru deținuți, cât și pentru personal.

Comitetul subliniază că problema supraaglomerării poate fi soluționată prin abordări multidimensionale, care includ revizuirea politicilor de executare a pedepselor, promovarea alternativelor la detenție și stabilirea unei limite stricte a numărului de deținuți în fiecare penitenciar. În acest context, interesul reînnoit al unor state pentru externalizarea detenției către alte țări va fi monitorizat atent.

Textul conține, de asemenea, îngrijorări cu privire la regimurile de detenție preventivă și de maximă securitate. În mai multe țări, persoanele aflate în arest preventiv sunt adesea închise peste 22 de ore pe zi în celule, uneori timp de luni, ceea ce poate fi deosebit de dăunător. CPT recunoaște provocările reprezentate de grupările criminale organizate, dar subliniază necesitatea existenței unor garanții și controale adecvate pentru a evita izolarea de facto și restricțiile excesive.

În ceea ce privește secțiile de poliție, CPT a remarcat o îmbunătățire a profesionalizării forțelor de ordine. Numărul acuzațiilor de rele tratamente fizice este în scădere, în special în timpul interogatoriilor persoanelor suspectate de infracțiuni. Abuzurile apar în principal în momentul arestării și în cadrul interogatoriilor informale. Pentru a remedia această problemă, CPT recomandă instruirea poliției în metode de interogare și aplicarea unei politici de toleranță zero față de violență.

Raportul subliniază că responsabilitatea și combaterea impunității rămân provocări majore. CPT recomandă utilizarea unor elemente vizibile de identificare pentru polițiști, mecanisme eficiente de plângere, precum și folosirea supravegherii video și a camerelor corporale în scop preventiv.

În urma vizitelor în centrele de retenție pentru străini, CPT constată în mod repetat deficiențe grave, precum supraaglomerarea, spații neadecvate și condiții materiale precare. Raportul exprimă îngrijorări serioase privind tratamentul migranților vulnerabili, precum copiii și mamele cu copii mici, pentru care ar fi preferabile alternative la detenție. CPT rămâne, de asemenea, preocupat de acuzațiile credibile privind respingeri sumare și forțate ('pushback') pe uscat sau pe mare, uneori însoțite de violențe fizice grave.

În monitorizarea instituțiilor de sănătate mintală, CPT a identificat numeroase bune practici, dar persistă probleme semnificative, adesea legate de lipsa personalului medical, inclusiv în ceea ce privește consimțământul la tratament și utilizarea izolării sau a constrângerii mecanice ori chimice, care necesită un control mai strict și o responsabilizare sporită.

În noiembrie 2025, CPT a adoptat un standard actualizat privind îngrijirea medicală în închisori și va publica un nou standard pentru instituțiile de protecție socială în 2026.

În 2025, CPT a efectuat 22 de vizite în 20 de țări, inspectând 182 de locuri de detenție: 74 de închisori, 69 de secții de poliție, 17 spitale psihiatrice, 11 centre de retenție pentru străini și 10 instituții sociale.


O nouă vizită ad-hoc în România

În cadrul acestei monitorizări, o vizită ad-hoc a avut loc și în România în perioada 30 septembrie - 11 octombrie 2024, concluziile fiind publicate la 15 octombrie 2025. Raportul se concentrează asupra tratamentului și condițiilor de viață ale pacienților din cele patru spitale de psihiatrie legală din țară.

Vizita a avut loc în urma recomandărilor formulate după cea din 2022 și arată că o serie de probleme sistemice grave rămân rezolvate. Potrivit CPT, tratamentul aplicat unor pacienți în spitalele de psihiatrie legală este marcat de neglijență și ar putea constitui, în unele cazuri, un tratament inuman și degradant, precum și o încălcare continuă a articolului 3 al Convenției europene a drepturilor omului.

CPT a colectat numeroase acuzații credibile de rele tratamente fizice aplicate de personalul auxiliar, inclusiv palme, lovituri cu pumnul și, în unele cazuri, utilizarea armelor cu impulsuri electrice. Nevoile de bază ale pacienților erau, în mod evident, neglijate: mai multe decese ar fi fost cauzate de obstrucționarea căilor respiratorii în timpul alimentației, ceea ce indică lipsa unei evaluări și a unei îngrijiri adecvate pentru pacienții cu risc.

Condițiile materiale din spitale erau dificile, în asemenea măsură încât unitățile supraaglomerate și prost concepute dădeau adesea impresia unui mediu carceral. Lipsa de personal agrava situația, expunând pacienții la neglijență și practici abuzive.

România a ratificat Convenția europeană pentru prevenirea torturii în 1994, iar prima vizită a Comitetului a avut loc în 1995.

De la ratificare, CPT a efectuat 14 vizite în România - 7 vizite periodice și 8 vizite ad hoc - în cadrul cărora au fost inspectate 73 de unități de poliție, 35 de penitenciare, 18 instituții psihiatrice, 13 instituții sociale și educativ-corecționale și 2 centre de detenție pentru migranți.

România nu a acceptat publicarea automată a rapoartelor de vizită, potrivit documentului. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)