Un ofițer militar superior al NATO a cerut Alianței să-și extindă rețeaua de conducte de combustibil din epoca Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, pentru a asigura aprovizionarea suficientă a trupelor aliate în cazul unui viitor conflict cu Rusia, informează miercuri Reuters.

'Din punct de vedere operațional militar, ar avea mult sens să se extindă sistemul de conducte mai spre est', a declarat, într-un interviu pentru agenția de presă britanică, general-locotenentul Kai Rohrschneider, șeful Comandamentului Aliat Întrunit de Sprijin și Activare al NATO.

'Aș spune că este necesar ca sistemul de conducte să ajungă în mod clar în Polonia și cred că ar trebui să existe o soluție pentru cele trei state baltice', a spus Rohrschneider, adăugând că sunt necesare extinderi suplimentare către Finlanda, în nord, și România, în sud-est.

Rețeaua de conducte NATO de 10.000 de kilometri, îngropată la 80 de centimetri sub pământ, a fost construită în timpul Războiului Rece pentru a servi în principal forțele aeriene occidentale într-un conflict cu Uniunea Sovietică de atunci.

În timp de război, se așteaptă ca forțele aeriene să necesite până la 85% din consumul total de combustibil militar, conform unui studiu realizat de Centrul Polonez pentru Studii Estice.

Combustibilul pentru avioane care circulă prin conductele NATO poate fi folosit și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea lui cu aditivi îl face utilizabil pentru camioane și tancuri care funcționează în mod normal cu motorină.

Rețeaua de conducte se întinde în prezent în 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește centre militare precum baza aeriană americană Ramstein, dar și centre civile importante, cum ar fi cel mai mare aeroport al Germaniei, din Frankfurt.

Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia, au insistat de mult timp pentru extinderea sistemului de conducte.

Extinderea sistemului ar rezolva parțial și deficitul de capacitate de stocare, deoarece combustibilul care circulă prin conducte se adaugă la combustibilul deja stocat în rezervoare, a argumentat el.

'Ceea ce vom avea nevoie în cele din urmă este o rețea de situri rezistente și de diferite dimensiuni pentru stocarea combustibilului, cel puțin într-o oarecare măsură mobile, care să acopere întreaga ariergardă a teritoriului NATO', a spus el, referindu-se la o țară precum Germania, un centru logistic major în orice conflict, și la o regiune precum vestul Poloniei.

Astăzi, sistemul de conducte NATO include instalații de stocare a combustibilului și lubrifianților cu o capacitate combinată de peste 4 milioane de metri cubi, conform studiului think-tank-ului polonez.

Situat în orașul Ulm din sudul Germaniei, Comandamentul Întrunit de Sprijin și Activare (JSEC) a fost înființat în 2018, după anexarea ilegală de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea din 2014 pentru a îmbunătăți pregătirea logistică a NATO, precum și mișcarea rapidă a trupelor și a proviziilor.

Rohrschneider, un general german care conduce JSEC din octombrie 2024, a declarat că NATO s-a confruntat cu obstacole semnificative în transportul combustibilului în cantități mari și a descris acest lucru drept 'probabil cea mai mare provocare de aprovizionare cu care ne confruntăm'.

'Combustibilul și muniția sunt probabil cele două resurse de aprovizionare cele mai importante pentru desfășurarea unei operațiuni. Dacă rămâi fără muniție sau dacă rămâi fără combustibil, operațiunea ta se încheie', a spus el, menționând estimările NATO conform cărora un conflict la scară largă ar necesita sute de mii de metri cubi de combustibil pe zi.

Conform studiului realizat de think-tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în caz de conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de ostilități pe scară largă, din cauza mișcării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor cu avioane de vânătoare.

Extinderea propusă a conductei este încă în dezbatere politică, fără a fi stabilit un calendar pentru o decizie finală, a declarat Rohrschneider.

'Cred că națiunile au fost de acord cu recomandarea militară că trebuie făcut ceva, dar decizia finală este încă în așteptare', a spus el, adăugând că totul este posibil - inclusiv o decizie înainte de următorul summit al NATO, din iulie, la Ankara.

Cu toate acestea, națiunile NATO se vor confrunta în continuare cu provocarea finanțării proiectului - estimat la un cost de 21 de miliarde de euro și la o durată de finalizare de 20 până la 25 de ani, conform revistei Spiegel. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)