România a implementat sau a tratat în mod satisfăcător opt dintre cele 13 recomandări conținute în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra, referitor la prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori, conchide Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) într-un addendum la raport publicat joi; în același timp, dintre recomandările rămase, două au fost implementate parțial, iar trei nu au fost implementate.

GRECO consideră în special că încă sunt necesare demersuri suplimentare în ceea ce privește membrii Parlamentului, pentru creșterea transparenței, consolidarea integrității și asigurarea faptului că procedura legislativă de urgență este aplicată doar ca excepție, precum și pentru prevenirea conflictelor de interese.

În ceea ce privește judecătorii și procurorii, toate recomandările care îi privesc au fost considerate implementate în rapoartele anterioare de conformitate, menționează documentul publicat joi, adoptat de GRECO la reuniunea sa plenară de la Strasbourg de la finele lui noiembrie anul trecut și realizat de raportorul danez Jonathan Gasseholm asistat de secretariatul GRECO.

Dintre cele 13 recomandări formulate în raportul de evaluare adoptat inițial în 2015, GRECO amintește că a recomandat îmbunătățirea transparenței procesului legislativ, prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete și asigurarea implementării acestora în practică, prin evaluarea practicii existente și revizuirea în consecință a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, agendelor și rezultatelor ședințelor comisiilor, și pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor, precum și luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgență să fie aplicată cu titlu de excepție, într-un număr limitat de circumstanțe.

GRECO consideră că această recomandare a fost implementată doar parțial, lipsind încă reguli sau criterii clare privind situațiile în care ședințele pot fi secrete pentru ambele Camere legislative.

'Digitalizarea procesului legislativ a fost un pas important înainte, dar sunt necesare măsuri suplimentare', se arată în raport.

Acesta mai notează că GRECO a recomandat de asemenea 'adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicațiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină și de către declarațiile de avere și de interese, pentru a extinde definiția dincolo de interesele financiare personale și a introduce o cerință de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia'.

Or, această recomandare nu a fost implementată, iar deși Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 a inclus o serie de acțiuni posibile în acest domeniu - obiectivul 5.2 privind asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice -, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete, atenționează organismul.

GRECO salută în același timp 'introducerea de noi reguli care vizează creșterea transparenței activității Senatului, inclusiv a ședințelor comisiilor', menționând că a fost adoptată 'Hotărârea nr. 25/2025 ce modifică și actualizează Regulamentul Senatului, reglementând ca lucrările comisiilor să fie consemnate în procese-verbale, stenograme sau înregistrări audio-video, eliminând necesitatea unor decizii separate ale comisiilor Senatului în această privință' și că de asemenea 'pentru a spori transparența au fost introduse două noi alineate în Regulamentul Senatului pentru a impune ca un rezumat detaliat al ședințelor comisiilor - care să cuprindă ordinea de zi, discuțiile, prezența și rezultatele votului - să fie întocmit și publicat pe pagina de internet a Senatului în termen de 10 zile, cu excepția cazului în care ședința este secretă; în plus, anunțurile și transmisiunile în direct ale dezbaterilor legislative sunt postate online pentru a promova deschiderea'.

În schimb, potrivit documentului, nu au fost raportate evoluții similare privind Camera Deputaților, GRECO concluzionând că recomandarea sa în acest sens rămâne parțial implementată.

În ce privește conflictul de interese, GRECO amintește că a recomandat adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicațiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină și de către declarațiile de avere și de interese, pentru a extinde definiția dincolo de interesele financiare personale, precum și pentru a introduce o cerință de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare - în plen sau în comisii - sau în altă activitate legată de mandatul acestuia.

'În cel de-al doilea Raport de Conformitate, această recomandare nu a fost implementată', scriu autorii documentului, potrivit cărora 'Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 a inclus o serie de acțiuni posibile în acest domeniu (obiectivul 5.2 privind asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice), până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete', GRECO concluzionând că recomandarea rămâne neimplementată.

Similar, organismul conchide că nu a fost implementată recomandarea privind stabilirea unui set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte beneficii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este înțeles și aplicat în mod corespunzător.

În ce privește recomandarea introducerii de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacționeze cu lobby-iști și alți terți care urmăresc să influențeze procesul legislativ, GRECO observă că unele aspecte ale recomandării ar putea fi abordate în contextul Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025, care a inclus unele acțiuni posibile în acest domeniu - obiectivul 3.2 privind extinderea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) pentru a include parlamentarii -, dar cu toate acestea nu au fost luate încă măsuri concrete.

Autorii raportului salută totodată 'abordarea proactivă a Senatului privind consolidarea integrității în Parlament, în special prin măsurile propuse pentru a oferi formare și consiliere membrilor Parlamentului' - inclusiv un potențial acord cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și crearea unui program de formare specializat / departament specializat în fiecare Cameră a Parlamentului, dar notează că aceste propuneri trebuie încă să se materializeze și conchid că recomandarea în acest sens a GRECO rămâne neimplementată.

GRECO solicită, în fine, șefului delegației din România să furnizeze un raport privind acțiunile întreprinse în vederea implementării recomandărilor restante până la data de 30 noiembrie a.c.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)