Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Rata de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei a fost în România cea mai scăzută din UE în 2024, în țara noastră înregistrându-se 67% din cazurile de rujeolă din blocul comunitar între august 2024 și august 2025, indică profilul de țară din raportul ''Starea sănătății în UE'' din 2025 dat publicității joi la Bruxelles. Documentul mai evidențiază în cazul României și cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor pentru sănătate și despre una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE.

Profilul dedicat României susține că speranța de viață rămâne una dintre cele mai scăzute din UE, după scăderea drastică din timpul pandemiei de COVID-19, care a fost urmată de o redresare și a ajuns la un maxim istoric de 76,6 ani în 2024. Cu toate acestea, speranța de viață este în România de mai bine de cinci ani sub media UE, iar bolile cardiovasculare și cancerul sunt principalele cauze de morbiditate și dizabilitate.

Riscuri comportamentele precum dietele precare, fumatul, alcoolul și inactivitatea fizică au contribuit la aproape 30% din toate decesele în 2021, în timp ce alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului, notează raportul.

Eforturile de prevenție sunt în continuare limitate, numai 1% din cheltuielile totale pe sănătate fiind alocate pentru prevenție în 2023. Inițiativa ''Riscograma'' lansată în 2024, vizează depistarea timpurie a bolilor cronice și a factorilor comportamentali de risc la adulții de peste 40 de ani, menționează documentul.

Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România sunt cele mai scăzute din UE. În 2023, cheltuielile sanitare pe cap de locuitor erau mai mici decât jumătate din media UE. Plățile din buzunar au reprezentat peste 23% din cheltuielile totale, peste media UE de 16%, determinate în special de plățile directe pentru medicamentele pacienților externi. Nevoile neacoperite de îngrijiri medicale și stomatologice sunt printre cele mai mari din UE, cu rate în special mari în rândul persoanelor în risc de sărăcie.

Sistemul de sănătate românesc este unul centrat pe spitale, iar numărul de internări evitabile pentru multe boli cronice este mare, reflectând deficite de durată în capacitatea de asistență medicală primară și în coordonarea acesteia.

Prin fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri UE, România investește în dezvoltarea infrastructurii de asistență medicală primară și furnizează stimulente financiare pentru prevenție, consideră CE.

Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute în România, în pofida măsurilor luate recent. Rata de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei a fost cea mai mică din UE în 2024, iar România a înregistrat 67% din toate cazurile de pojar din UE între august 2024 și august 2025. Vaccinarea antigripală în rândul persoanelor în vârstă și vaccinarea anti-HPV rămâne de asemenea mult sub mediile UE, reflectând ezitarea în ceea ce privește vaccinarea și barierele din sistem.

Rezistența antimicrobiană rămâne o preocupare majoră pentru România, mai notează raportul privind starea sănătății în UE dedicat României.

România a raportat cel mai mare nivel de rezistență bacteriană în UE în anii 2022-2023. După o reducere ușoară și temporară în timpul pandemiei, utilizarea antibioticelor a crescut din nou, punând țara în pericol de a nu-și atinge ținta de reducere pentru 2030, notează raportul. Noi reguli de monitorizare introduse în 2024 cer ca farmaciștii să înregistreze și să raporteze prescripțiile pentru a combate utilizarea neadecvată.

Raportul menționează și deficitul de medici și asistente, precizând că există îngrijorări speciale legate de numărul prezent și viitor de medici generaliști.

Regiunile cele mai sărace au cele mai scăzute densități de medici generaliști, ceea ce agravează nevoile nesatisfăcute de asistență medicală primară.

Telemedicina și alte instrumente digitale pot ameliora accesul, dar utilizarea lor este afectată de alfabetizarea digitală limitată și de infrastructura precară. Fondurile UE asigură României sprijin de finanțare pentru modernizarea spitalelor și cabinetelor de asistență medicală primară, accelerarea transformării digitale, calificarea suplimentară a forței de muncă și înființarea unor centre comunitare integrate, notează totuși documentul.

Cheltuielile farmaceutice pe cap de locuitor sunt mai mici decât media UE, totuși reprezintă 26% din total cheltuielilor pentru sănătate, reprezentând a treia cea mai mare cotă la nivelul UE.

Pacienții plătesc aproape jumătate din costul medicamentelor din buzunar, ceea ce reflectă rambursarea limitată pentru produsele prescrise și achizițiile numeroase de medicamente fără rețetă.

Accesul la medicamentele inovatoare durează mult, dar în cazul pacienților cu boli grave există căi care dau dovadă de compasiune și care accelerează accesul la tratamente promițătoare înainte ca acestea să fie disponibile pe piață, mai notează documentul. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)