Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Raluca-Elena Anghel, transmite: Manipularea informației și ingerințele străine (FIMI) constitue un pericol real pentru democrațiile europene a cărui contracarare necesită un răspuns coordonat, finanțare adecvată și acțiuni concrete, au avertizat politicieni și experți prezenți la o dezbatere pe această temă organizată marți, la Bruxelles, subliniind strânsa conexiune dintre integritatea alegerilor și cea a informațiilor din spațiul online.

Conferința 'Integritatea alegerilor și interferența străină în România, Moldova și Polonia. Există o modalitate mai bună de a ne proteja democrația?' a fost organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles la inițiativa eurodeputaților români Dan Barna (Renew Europe), Nicu Ștefănuță (Verzi/EFA), Andi Cristea (S&D) și Daniel Buda (EPP).

La discuțiile moderate de jurnalistul Marian Voicu (TVR) și Alexandre Alaphilippe (EU DisinfoLab) au participat experți și jurnaliști de investigație din mai multe state, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene: Marco Giorello, șef de unitate, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (CNECT) din cadrul Comisiei Europene (CE), și Filip Grzegorzewski, directorul Diviziei FIMI din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Eurodeputatul Dan Barna a remarcat că șocul generat de alegerile din decembrie 2024 din România, în care tipul și nivelul ingerinței externe au luat prin surprindere, precum și instrumentalizarea platformelor demonstrează că 'noi, România, noi, Europa, avem nevoie de o analiză profundă și temeinică, de investiții și de reformarea instituțiilor de securitate și de informații legate de modul în care ne confruntăm cu atacurile hibride asupra platformelor digitale'.

El a remarcat cazul fără precedent al Republicii Moldova, unde guvernul a reușit să navigheze prin crize succesive, de la COVID, la războiul din Ucraina, decuplarea energetică de Rusia și organizarea de alegeri democratice, ceea ce demonstrează că 'reziliența este posibilă'.

Barna a estimat că expunerea îndelungată a societății din R. Moldova la interferența rusească a determinat o imunizare a populației la propaganda rusă, în pofida resurselor uriașe cheltuite pentru dezinformare. În consecință, a susținut că este nevoie să se înceapă construirea acestei reziliențe și educarea tinerelor generații în gândire critică pentru a înțelege că 'platformele nu mai sunt doar divertisment, ci un instrument politic'.

Europarlamentarul Andi Cristea a precizat că, pe lângă dezvoltarea gândirii critice, 'avem nevoie și de alfabetizare tehnologică, de alfabetizare digitală și trebuie să înțelegem ce este informația - un vehicul care conține în interior o schimbare de comportament. Deci, dacă expui oamenii la informații diferite, vei construi în ei comportamente diferite, credințe diferite și atitudini diferite'.

El a remarcat, de asemenea, schimbarea de paradigmă adusă de internet, care a dus la pre-eminența conținutului audio-video asupra textului scris și a eliminat monopolul instituțiilor statelor asupra fluxului informației.

Cristea a mai punctat că preconcepțiile modelează modul în care informațiile sunt transmise sau dobândite, iar tehnologia accelerează procesele și interacțiunile sociale, economice sau politice. În acest context, 'conceptul de război cognitiv a fost actualizat și îmbunătățit de această suprapunere între platformele sociale și AI, ceea ce declanșează algoritmul'.

A estimat că abordarea problemei trebuie să plece de la înțelegerea faptului că informațiile și narațiunile la care este expusă populația 'nu trebuie să fie reale pentru a crea consecințe reale. Și aceasta este cheia pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul nostru, pentru că acest tip de înțelegere ne va oferi uneltele necesare pentru a reflecta asupra acestui lucru'.

Cristea a evidențiat caracterul sistemic al problematicii și faptul că abordarea sa va fi un proces lung de încercare și eroare pentru instituții ca reglementatori, pentru a se adapta la un mediu complet nou și a soluționa probleme fără a compromite valorile democrației și statului de drept. Un aspect care complică situația este faptul că UE încearcă să reglementeze folosirea noilor tehnologii în condițiile în care acestea nu sunt construite de europeni.

Europarlamentarul S&D a evidențiat că tânăra generație este formată de platforme, nu de instituțiile tradiționale ale societății, de aceea o soluție eficientă ar trebui să fie adaptată la noua realitate. Cei care reglementează au tendința să se raporteze la realitatea cunoscută, ceea ce este o capcană.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a remarcat că, în actualul context de competiție geopolitică, este necesară o atitudine mai fermă în privința reglementării companiilor, care fac eforturi minime. Parlamentul European, în calitate de co-legislator, are responsabilitatea de a solicita mai mult.

El a reliefat, ca priorități, aplicarea reglementărilor existente și a legii, angajamentele voluntare nefiind eficiente. În opinia sa, nu este nevoie de mai multă reglementare, ci de mai mult curaj la nivel de UE pentru a contracara eficient amenințarea FIMI.

O direcție importantă de acțiune vizează sprijinirea societății civile, pentru care trebuie să existe finanțare structurală. 'Acest lucru este crucial pentru statul de drept, pentru capacitatea democrațiilor de a avea acces la dovezi și de a ști ce se întâmplă, pentru a evita orice fel de înțelegeri pe ascuns cu platformele sau ceea ce pot face fără a informa publicul despre ceea ce se întâmplă', a afirmat Ștefănuță.

Ștefănuță a mai evidențiat faptul că social media ne-a făcut să internalizăm narațiunile celorlalți mai mult decât propria experiență trăită, iar utilizarea AI modelează radical activitățile umane.

El a sugerat implicarea NATO în dezbateri, ținând cont că este vorba de un război hibrid, iar UE este expusă unui risc sistemic.

Reprezentantul CE a prezentat Actul privind Serviciile Digitale (DSA) drept cadrul fundamental pentru a pune presiune asupra platformelor, precum și Scutul Democrației (European Democracy Shield), prezentat în noiembrie, ce prevede acțiuni și instrumente la dezvoltarea cărora CE va lucra în următorii doi ani.

Executivul european s-a angajat să dezvolte două inițiative în lunile următoare. Una vizează actualizarea unui 'toolbox' (catalog de instrumente) pentru alegeri prin care autoritățile naționale de reglementare, CE, societatea civilă și platformele să lucreze pentru a crește pregătirea în fața alegerilor la nivel național. Cealaltă se referă la amenințările hibride și Protocolul FIMI DSA, prin care să se crească presiunea de reglementare asupra platformelor.

Reprezentantul SEAE a evidențiat conexiunea dintre FIMI și amenințările hibride, precum și pericolul convergenței în creștere între Rusia și China în operațiuni de cenzurare și suprimare a informațiilor în UE.

Pentru un răspuns eficient de contracarare a FIMI, el a subliniat importanța unei funcționări sincronizate a patru tipuri de acțiuni: conștientizarea situațională, dezvoltarea rezilienței, reglementarea și perturbarea (aplicarea de sancțiuni) și răspunsul diplomatic.

A sugerat, de asemenea, că implicarea partenerilor din G7 și din alte rețele ar spori eficiența sancțiunilor europene, iar Scutul Democrației și consolidarea capacităților ar putea face ca metodologia europeană să poată fi aplicată la nivel global. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)