Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Propunerea de directivă privind reprezentarea intereselor țărilor terțe este un prim pas și un exercițiu de transparență, nu de cenzură, a declarat marți, la Strasbourg, raportoarea Adina Vălean, din grupul Partidului Popular European.

Într-un briefing pentru jurnaliștii români, eurodeputata din România a explicat că propunerea de directivă vizează consolidarea transparenței activităților de lobby în numele țărilor terțe. Asta presupune, practic, ca 'orice individ, entitate, companie, care poate fi de PR sau fundație sau /.../ altă societate plătită care desfășoară o activitate de lobby în scop politic trebuie să se înregistreze, trebuie să declare acest lucru'.

Astfel, în statele membre va fi înființat un 'registru în care există un set de date tipic pe care o entitate care primește bani pentru a face lobby din partea unei țări străine trebuie să se înregistreze chiar înaintea începerii activității și să declare suma pe care o primește, de la cine o primește, în ce scop și ce urmează să facă cu ea', a precizat Adina Vălean.

Această condiție se aplică însă numai acelor activități de lobby care sunt finanțate de guverne ale țărilor terțe, fapt care nu se produce de cele mai multe ori direct, ci prin intermediul unei societăți, a unui intermediar care acționează în numele guvernului respectiv. 'În plus, pentru uniformizare la nivelul Uniunii Europene nu există obligația de a se înregistra în fiecare stat membru. Poate alege unde se înregistrează, unde se declară, chiar dacă activitatea, să zicem, se va declara în România și activitatea va include acțiuni de lobby și în Franța, Germania sau în altă parte', a explicat eurodeputata PNL.

Pentru a avea însă acces la informații, propunerea de directivă prevede înființarea unei platforme de interconectare a acestor registre, care să fie și multilingvă, și publică. 'Cu alte cuvinte, și dumneavoastră, dar și autoritățile pot verifica informațiile într-o astfel de platformă de registre interconectate', a spus Adina Vălean.

Ea a precizat că există țări, cum este România, 'în care nu există niciun registru general al lobby-iului, dar nu există nici în particular acest registru pentru cei care exercită lobby în numele unor țări terțe, adică din afara Uniunii Europene'. În alte țări, în special în cele nordice, înregistrarea în astfel de registre este voluntară.

Eurodeputata PNL spune că propunerea de directivă încearcă 'un minim de armonizare', astfel încât în toate țările terțe să existe o bază comună, dar 'cei care au sisteme mai dezvoltate nu e nevoie să le reducă'.

Adina Vălean a ținut să sublinieze că activitatea ONG-urilor nu este vizată în sine. 'Adică eu pot să am un ONG care în activitatea de bază primește bani dintr-o țară terță, dar nu știu, se ocupă de drepturile copiilor (...). Tipul ăsta de finanțare nu trebuie declarată, dar dacă se organizează evenimente, dacă se prezintă documente de poziție, dacă încerci să faci campanii, inclusiv de presă, de promovare, inclusiv pe platforme online, care să schimbe legislația, de exemplu împotriva nuclearului, adică să nu mai avem energie nucleară în UE, e o poziție politică, atunci trebuie să te înregistrezi și să declari faptul că toată activitatea ta de promovare a acestei idei este finanțată de o țară din afara UE', a explicat ea.

Adina Vălean susține că o autoritate din fiecare stat membru va gestiona acest registru de lobby pentru țările terțe. 'La noi în România, va trebui să decidă guvernul care este autoritatea care gestionează registrul. În unele țări, autoritatea asta este sub Ministerul de Interne, de exemplu, în altele este pe lângă Ministerul Justiției. În alte țări e avocatul poporului. Deci, poate că asta ar fi o idee și pentru România', a afirmat ea.

Eurodeputata a subliniat că propunerea de directivă 'e un exercițiu de transparență, nu de cenzură, a ceea ce se întâmplă'. Din acest motiv legea ar urma să prevadă amenzi administrative și nu unele care să reprezinte un procent din cifra de afaceri, așa cum a dorit inițial Comisia Europeană.

'Hotărăște statul membru cât de mare e amenda. În schimb, dacă se repetă sau se consideră că este un comportament sau o situație care e deja rea-voință sau ascunde altceva, se poate ajunge la interzicerea activități entității respective pe teritoriul statului membru respectiv', a explicat raportoarea pentru noua legislație.

Platforma de interconectare a registrelor de înregistrare pentru activitățile de lobby ale statelor terțe ar ajuta de asemenea autoritățile de la Bruxelles să știe câte organizații de acest tip există în UE.

'Vă mărturisesc că în momentul de față Comisia a spus că ar exista să zicem, până într-o mie de organizații care fac așa ceva, dar pe de altă parte, tot Comisia recunoaște că n-are suficientă date, deci nu știe de fapt. Nici statele membre nu știu și nu dau mai departe. (...) Comisia cu siguranță va dobândi mai multe informații, pentru că pentru moment e cumva în ceață în această privință', a mai spus Adina Vălean.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)