Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI) recomandă României, într-un raport publicat joi, să pună în aplicare un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli și să colecteze date defalcate pe gen privind astfel de incidente, inclusiv cu privire la motivele hărțuirii.

Acest organism de combatere a rasismului al Consiliului Europei (CoE) mai recomandă ca autoritățile române să elaboreze, în următorii doi ani, un cadru legal care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura pentru recunoașterea juridică a genului și să stabilească orientări clare pentru furnizarea asistenței medicale afirmative din perspectiva genului.

Recomandările sunt incluse în raportul ECRI care evaluează progresele făcute de România în cadrul său juridic și instituțional, precum și în politicile și practicile de prevenire și combatere a discursului de ură rasist și anti-LGBTI, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, cum ar fi romii, persoanele LGBTI, migranții și persoanele cu antecedente migratorii.

Raportul analizează situația din România până la mijlocul lunii martie a acestui an și va evalua implementarea recomandărilor prioritare în decursul următorilor doi ani.

ECRI notează că, de la cel mai recent raport al său, din 2019, România a înregistrat progrese în mai multe domenii.

Funcțiile și atribuțiile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC) sunt în mare parte conforme cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de egalitate, dar resursele sale financiare și umane rămân insuficiente, atrage atenția documentul.

Au fost înregistrate progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violență școlară, inclusiv a hărțuirii fizice și cibernetice, subliniază ECRI.

Raportul evidențiază că a fost adoptată o lege penală specifică privind măsurile de prevenire și combatere a pozițiilor anti-romi, iar autoritățile au adoptat o abordare mai coordonată pentru combaterea discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv prin adoptarea a două strategii de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Eforturile pentru îmbunătățirea incluziunii romilor au continuat, inclusiv prin inițiative pentru regularizarea așezărilor informale și adoptarea de noi reglementări pentru interzicerea segregării școlare, adaugă documentul.

Totuși, ECRI își exprimă îngrijorarea cu privire la mai multe chestiuni, cum ar fi că bullyingul este o problemă răspândită și gravă în școli și că aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa școlară.

De asemenea, raportul atrage atenția că discriminarea împotriva persoanelor LGTBI persistă, dar și că cuplurile de același sex încă nu beneficiază de nicio recunoaștere legală. Cadrul legal nu definește clar condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și nu există ghiduri specifice pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului, mai notează ECRI.

Alte probleme care ridică îngrijorări sunt prezența tot mai mare a pozițiilor instigatoare la ură în discursul politic, în media și în mediul online. Situația romilor se pare că rămâne dificilă în toate domeniile vieții, cu numeroase așezări informale situate în apropierea zonelor puternic poluate și mulți elevi romi care frecventează instituții de învățământ segregate, mai subliniază raportul.

ECRI este un organism unic de monitorizare a drepturilor omului al Consiliului Europei, format din experți independenți, care sunt specializați în probleme legate de lupta împotriva rasismului, discriminării (pe motive de 'rasă', origine etnică/națională, culoare, cetățenie, religie, limbă, orientare sexuală și identitate de gen), xenofobiei, antisemitismului și intoleranței în Europa. Acest organism întocmește rapoarte și emite recomandări statelor membre. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Preda)