Administrația președintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei și a evidențiat o modificare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, a relatat marți noapte publicația ucraineană Kyiv Post.

Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune, administrația SUA a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.

Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii - toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să comenteze discuții interne înainte de un anunț oficial - au declarat că nu este de așteptat ca reducerea trupelor să depășească 'mai mult de un batalion'. De asemenea, au insistat că măsura nu va 'avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune'.

Această decizie vine într-un moment de îngrijorare sporită, în urma incursiunilor tot mai numeroase ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România, scrie publicația ucraineană.

De asemenea, coincide cu aparentul demers al președintelui SUA de a-și 'intensifica' eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

MApN confirmă

Ministerul Apărării Naționale a anunțat miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.

Potrivit unui comunicat al MApN, printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la baza de la Mihail Kogălniceanu.

'Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune. Decizia americană este de sistare a rotirii în Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO', precizează MApN.

Ministerul adaugă că aproximativ 1000 de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul României, 'contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională'.

Emisfera vestică și Asia în detrimentul Mării Negre?

Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat exclusiv România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex, scrie sursa citată.

Rațiunea din spatele reducerilor este legată de o mișcare mai amplă a Pentagonului de a-și concentra resursele în emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific.

Aceasta se aliniază cu procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare americane din cadrul Pentagonului, care examinează cu atenție misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o 'permutare' către emisfera vestică și Indo-Pacific - punctul central al competiției și dominației strategice a Americii.

Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind precar, scrie publicația ucraineană.

'Nu există un raționament evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România', a declarat pentru Kyiv Post colonelul în retragere al armatei americane, Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO.

Aliați cheie din Est au primit asigurări

Într-un demers major de liniștire la adresa unuia dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.

În timpul întâlnirii lor, Trump ar fi declarat că SUA 'nici măcar nu s-au gândit' la retragerea soldaților din această țară, subliniind: 'Suntem alături de Polonia până la capăt'. Promisiunea a adus o oarecare ușurare la Varșovia.

Justyna Gotkowska, directoare adjunctă la principalul think tank guvernamental polonez, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța acestei garanții, deși a remarcat îngrijorarea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.

'Orice reduceri în regiunea noastră vor fi percepute de Rusia ca o invitație', a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei la Washington, marți, subliniind 'valoarea de descurajare' crucială a prezenței militare americane pe flancul de nord-est.

Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post la Washington, Alex Raufoglu, că unitățile care efectuează rotații - precum cele din România - sunt 'cel mai ușor de retras'.

Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani din forțele de rotație, dar și cartierul general al V Corps.

Valoarea strategică a României și reacția pe plan local

Acțiunea a venit și pe fondul anunțului Armatei SUA - după cum a relatat Stars and Stripes - că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, care are ca scop întărirea flancului estic al NATO.

Divizia a 3-a Infanterie a preluat în această săptămână comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o desfășurare de nouă luni.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în timpul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al Armatei SUA.

Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Forța Operativă Iron a Diviziei 1 Blindate 'a asigurat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate', a transmis Armata SUA.

Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.

Creșterea efectivelor militare de către Pentagon a inclus și o creștere a numărului de soldați în România și în jurul acesteia. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotative, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.

Sosirea Diviziei a 3-a Infanterie a avut loc în timpul unei revizuiri în curs a poziției forțelor militare în cadrul Pentagonului - o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surpriză și confuzie.

Ziarul Kyiv Post citează un fost oficial al armatei române care, într-un interviu acordat marți după-amiază publicației ucrainene, a numit decizia 'greu de înțeles', mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa - aproximativ 80.000 de soldați - este modestă din punct de vedere istoric.

Reducerea vine, de asemenea, în ciuda faptului că parlamentarii ambelor partide americane - democrat și republican - susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.

Imagine de ansamblu: șah geopolitic

Propunerea de retragere intervine în timp ce Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată de numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în septembrie.

NATO a răspuns prin lansarea misiunii Eastern Sentry (Santinela Estică), o activitate de vigilență sporită, dar reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.

Experții cred că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența americane, încurajând potențial ca Rusia să o perceapă drept o diminuare a descurajării.

Într-o declarație pentru Kyiv Post, colonelul Williams a dezvoltat acest punct, spunând că alianța continuă să considere prezența sa ca fiind vitală pentru stabilitate.

El a menționat că alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană majoră la Cincu, care este de așteptat să devină cea mai mare din Europa.

În schimb, Rusia a solicitat ca forțele să fie reduse la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include potențiale retrageri NATO din România și Bulgaria.

Col. Williams a adăugat că recenta desfășurare în regiune a Diviziei 101 Aeropurtate (Aeromobilă) cu răspuns rapid sugerează că desfășurarea sa rapidă ar putea permite ca o brigadă să fie disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe.

'Sunt multe elemente interconectate în joc', a spus el.

Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni, care trebuie să suporte o mai mare parte a poverii securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie 'structurată' pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe drept o 'invitație'.

Armata americană rămâne angajată față de baza de la Mihail Kogălniceanu, un sentiment împărtășit de un fost trimis prezidențial special pentru Ucraina la începutul acestui an, scrie Kyiv Post.

Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare izbitoare a priorităților SUA, obligându-i pe aliați să își regândească postura de apărare, pe măsură ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera vestică, cât și către Pacific, conchide publicația ucraineană. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)