Un sondaj realizat de Eurobarometru în iunie 2025 privind social media, și ale cărui rezultate au fost date publicității în octombrie, a constatat că 66 % dintre respondenți utilizează mass-media tradiționale pentru a urmări zilnic subiecte sociale și politice de actualitate, iar 59 % dintre respondenți utilizează alte surse digitale.

La nivel european, în ceea ce privește sursele de informare utilizate, 71% au indicat televizorul. Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, sursa cea mai utilizată o reprezintă platformele de comunicare socială (65 %).

Dacă 42% dintre persoanele intervievate au apreciat că televiziunea a devenit mai importantă pentru ei în ultimul an, 25% percep o importanță sporită a platformelor de comunicare socială.

Rezultatele studiului relevă o combinație de consum activ și pasiv de informații cu caracter social și politic pe social media, mulți utilizatori căutând intenționat conținut (66%), în timp ce 76% îl întâlnesc în mod neașteptat în timpul navigării ocazionale.

Respondenții sondajului interacționează cu conținut social și politic pe platformele de comunicare socială, în principal citind sau vizionând conținut în feed (38 %) sau apreciind sau reacționând la postări (36 %).

În ceea ce privește expunerea și răspunsul la dezinformare, 66 % dintre respondenți au considerat că au fost expuși la dezinformări și știri false cel puțin uneori în ultimele șapte zile. Deși 61 % se simt încrezători că pot recunoaște dezinformarea atunci când o întâlnesc, aproximativ trei din zece nu au încredere în propria capacitate de a recunoaște dezinformarea.

Peste o treime din respondenți (37 %) au indicat că urmăresc influenceri sau creatori de conținut. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, rezultatul crește la 74%. Dintre respondenții care urmăresc creatori de conținut, 39% au urmărit recenzii ale acestora și 38% comentarii privind subiecte sociale și politice de actualitate.

În privința formatelor preferate pentru conținutul politic pe platformele de comunicare socială, 22 % au indicat că urmăresc ce se întâmplă în politica UE 'de cele mai multe ori', iar 44 % fac acest lucru 'din când în când'.

Dintre cei care au indicat că utilizează social media pentru a se informa despre subiectele sociale și politice curente, 46 % au declarat că preferă postările scurte, bazate pe text, iar 41 % videoclipurile scurte. De asemenea, 47% preferă videoclipuri ce explorează în profunzime subiectele de actualitate, 44% interviurile cu experți, în timp ce 42% apreciază interviurile cu oameni obișnuiți sau cetățeni afectați de problemele abordate.

În ceea ce privește România, la întrebarea privind sursele utilizate pentru obținerea de informații referitoare la subiecte sociale și politice de actualitate, televiziunea s-a situat, cu 72%, pe primul loc pentru subiectele socio-politice interne și cu 71% pentru cele legate de politica UE.

Pentru 85% din respondenții aparținând categoriei de vârstă 55+, televiziunea este sursă de informare pentru subiectele socio-politice interne de actualitate, în timp ce 82% din persoanele intervievate din aceeași categorie utilizează televiziunea pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în politica UE.

Al doilea cel mai frecvent răspuns au fost motoarele de căutare (de ex. Google Search sau Bing), folosit de 52% dintre românii intervievați pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în plan intern și de 40 % cu ce se întâmplă la nivel UE.

Al treilea cel mai utilizat mijloc de informare identificat au fost platformele de social media (de ex. Instagram, TikTok, Facebook, X etc.), folosit de 48% dintre românii intervievați pentru a fi la curent cu ce se întâmplă în plan intern și de 40 % cu ce se întâmplă la nivel UE.

La întrebarea referitoare la cât de des sunt utilizate sursele pentru a urmări conținut despre subiecte socio-politice de actualitate, răspunsurile românilor au indicat, în privința mass-media tradiționale (servicii offline și digitale ale posturilor de televiziune, ale redacțiilor de ziare, ale posturilor de radio etc.) de mai multe ori pe zi pentru conținut din planul intern (39%) și pentru conținut UE (37%).

Răspunsurile pentru 'alte surse digitale (precum platformele de social media, platformele video sau de streaming, bloguri, portaluri de știri online etc.) au fost de 38%, respectiv 35%.

La întrebarea privind expunerea personală la dezinformare și știri false în ultimele șapte zile, 23% au răspuns afirmativ în privința subiectele socio-politice din plan intern, și 12 % pe subiecte ce țin de UE.

În topul platformelor de social media de la care românii obțin informații referitoare la subiecte sociale și politice de actualitate s-a situat Facebook, 76% pe subiecte interne și 58 % pe subiecte UE, precum și Youtube, cu 66% pentru subiecte interne și 57% pentru subiecte UE.

Referitor la urmărirea unor influenceri sau creatori de conținut pe canalele de social media (de ex. YouTube, Instagram, TikTok etc.), 47% dintre români au răspuns că urmăresc aceste categorii pentru pe subiecte socio-politice interne și 37% pentru ce se întâmplă la nivel UE.

Sondajul de opinie a fost realizat în statele membre UE în perioada 11 - 18 iunie 2025 pe un eșantion de persoane cu vârsta de la 15 ani sau mai mult, prin interviuri online în care au fost examinate atitudinile față de teme-cheie, precum obiceiurile și sursele de informare, modelele de utilizare a platformelor de comunicare socială și preferințele pentru informații privind afacerile curente, expunerea și răspunsul la dezinformare și încrederea în mesageri, interacțiunea cu influencerii și creatorii de conținut, publicul și preferințele pentru conturi instituționale și conținut politic, precum și formatele și tipul de conținut preferat pentru informații din sfera politică.

Rezultatele sondajului au fost publicate pe site-ul https://europa.eu/eurobarometer/surveys și, de asemenea, în România au fost prezentate la Sibiu de Stephen Clark, directorul Birourilor de Legătură ale Parlamentului European în UE, la o dezbatere - dialog cu studenți ai Universității Lucian Blaga. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)