Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE) îndeamnă autoritățile din România într-un raport publicat miercuri să ia măsuri în ce privește deficiențele grave constatate în tratamentul și condițiile de detenție ale pacienților din spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, identificate în timpul unei vizite în țară în 2024.

CPT consideră că tratamentul unor pacienți din astfel de instituții este neglijent și, în anumite cazuri, ar putea constitui tratament inuman și degradant și o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit raportului.

CPT a efectuat vizite de urmărire la Spitalul Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022. În plus, a vizitat pentru prima dată spitalele psihiatrice și cu măsuri de siguranță din Jebel și Ștei, scopul vizitei fiind de a evalua tratamentul și condițiile de trai ale pacienților.

Vizita a oferit de asemenea o oportunitate de a evalua implementarea recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei sale din 2022. În raportul privind vizita respectivă, Comitetul a atras atenția autorităților române asupra mai multor deficiențe sistemice grave în abordarea sa față de serviciile medicale și măsurile de siguranță în domeniul sănătății mintale.

Constatările vizitei din 2024 furnizează dovezi clare că aceste deficiențe persistă, se arată în raport. La spitalele Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a recepționat numeroase alegații credibile și consecvente de maltratare fizică a pacienților de către personalul auxiliar - maltratare ce a constat în pălmuit, împins, tras de urechi și de păr, lovire cu pumnul, lovire cu obiecte și lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul stătea întins pe podea. În plus, la Spitalul Ștei, delegația CPT a aflat de utilizarea unei arme cu descărcare electrică împotriva pacienților de către personalul auxiliar, incident care era investigat de autorități.

Comitetul a constatat de asemenea o practică neglijentă care a cauzat moartea, și anume, în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că un total de opt pacienți au murit prin sufocare cu alimente în ultimii trei ani. Acest lucru sugerează că pacienții cu un astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceștia își pot ingera alimentele în siguranță, notează raportul.

Acesta mai arată că, în ceea ce privește condițiile materiale, deși au avut loc sau erau în curs de desfășurare o serie de renovări, zonele de cazare a pacienților erau în general dezolante, neadecvate unei unități medicale și lipsite de personalizare, unele fiind în mod distinct carcerale. La spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare a pacienților nu începuse încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secțiile spitalului, în ciuda recomandărilor făcute în urma vizitei CPT din 2022, cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți fiind nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți la momentul vizitei din 2024.

CPT a mai constatat că numărul personalului care îngrijește numărul mare de pacienți adesea agitați rămâne insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul și supravegherea necesare și pentru a asigura demnitatea pacienților. Uneori, nivelurile de personal observate au fost atât de scăzute încât ar putea avea un impact negativ și asupra siguranței pacienților, prin creșterea riscurilor de vătămare a acestora, inclusiv prin neglijență și rele tratamente, precum și prin încurajarea recurgerii excesive la regimuri restrictive, izolare și măsuri de imobilizare fizică și chimică.

CoE menționează că autoritățile române au furnizat un răspuns detaliat care prezintă modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările formulate de Comitet, în special măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții cu risc de sufocare și pentru a contracara acest risc, precum și măsurile deja luate în unele spitale cum ar fi instruirea specifică a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienților.

România urmează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului său de acțiune, precum și al unui Plan național de acțiune specific privind sănătatea mintală, ce include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare, iar CPT se va angaja într-un dialog constructiv cu autoritățile române pe aceste teme, mai precizează CoE.

***

Comitetul european pentru prevenirea Torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) vizitează locuri de detenție din statele părți la Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, în vederea consolidării, dacă este necesar, a protecției acestor persoane împotriva torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Aceste locuri includ închisori, centre de detenție pentru copii, secții de poliție, centre de detenție pentru imigranți, spitale de psihiatrie și centre de asistență socială. După fiecare vizită, CPT transmite guvernului în cauză un raport care conține constatările și recomandările sale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)