Țările Uniunii Europene vor aborda din nou solicitarea Spaniei ca limbile catalană, bască și galiciană să devină limbi oficiale în UE, la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, programată pentru 18 iulie, au confirmat miercuri surse diplomatice pentru EFE.

Guvernul spaniol a solicitat Danemarcei, care deține președinția Consiliului UE până la 31 decembrie, să includă pe agenda sa o discuție despre introducerea statutului oficial al acestor limbi, iar Copenhaga a decis să reexamineze problema, pe care UE-27 a discutat-o ultima dată în luna mai.

După cum au confirmat mai multe surse pentru EFE, Spania are sprijinul Belgiei, Danemarcei, Irlandei, Lituaniei, Portugaliei, României, Sloveniei și Ungariei, dar decizia ca limbile catalană, bască și galiciană să devină limbi oficiale în UE trebuie adoptată în unanimitate.

Restul statelor membre au îndoieli politice, economice și juridice cu privire la propunere, care, potrivit serviciilor juridice ale Consiliului UE, ar necesita modificări ale tratatelor pentru a o pune în aplicare.

Mai exact, aceștia susțin că Spania nu a prezentat un document care să detalieze costurile implicate de traducerea regulamentelor UE în catalană, bască și galiciană, nici cât ar trebui plătiți interpreții de către instituțiile europene.

Guvernul spaniol a declarat însă că va prelua întregul cost și că măsura va începe să fie implementată în 2027, începând cu traducerea reglementărilor din 2017 și lăsând pentru mai târziu deciziile rămase, cum ar fi directivele UE.

Comisia Europeană a estimat că aceste costuri ar putea ajunge la 132 de milioane de euro, conform unui raport publicat în 2023, pornind de la experiența cu limba gaelică, deși a specificat că, pentru a determina costul final, este necesar să se cunoască personalul care va trebui angajat, ce instrumente de inteligență artificială pot ajuta la lucrările de traducere și posibila perioadă de tranziție care ar urma să fie convenită înainte ca limbile să devină oficiale.

Țările care nu și-au dat încă acordul se tem totodată că se va crea un precedent pentru alte limbi minoritare, cum ar fi sami (în Suedia) sau rusa în țările din est.

Ministrul de externe spaniol, Jose Manuel Albares, a declarat în mai multe rânduri că un astfel de precedent nu s-ar crea deoarece propunerea Spaniei reprezintă o soluție 'personalizată' pentru catalană, bască și galiciană și a susținut că în Constituția spaniolă este recunoscut caracterul co-oficial al acestor limbi.

Spania susține că a depus și un document care abordează toate preocupările, iar după ultima întâlnire din mai, Albares a declarat că, 'dacă cineva dorește cu adevărat o opinie juridică, ar trebui să o solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)