Puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, afirmă Comisia de la Veneția în recomandările emise în raportul urgent publicat cu privire la anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, pornind de la cazul anulării alegerilor prezidențiale din România, pe 6 decembrie 2024, de către Curtea Constituțională a României.

Raportul urgent, redactat pe baza observațiilor raportorilor, a fost emis pe 27 ianuarie conform articolului 14a al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie.

Printr-o scrisoare din 13 decembrie 2024, Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent Comisiei de la Veneția cu privire la întrebarea următoare: În ce condiții și potrivit căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, pornind de la recentul caz din România?

În raportul publicat pe site-ul său la 18 martie, Comisia de la Veneția formulează următoarele recomandări cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituțională sau de către o curte electorală specializată atunci când există un astfel de organism judiciar.

B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio - dacă există - ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.

D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de însemnate, încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condiții prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali interesați publici și privați, precum și pe baza influenței media, în special a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele distorsiunilor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității alegerilor; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces just și echitabil la media online, și ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor Internetului nu favorizează anumite partide sau anumiți candidați în detrimentul altora.

G. Regulile generale de finanțare și transparență de campanie ar trebui să se aplice campaniilor online care utilizează platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorala online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, și ca platformelor de social media să li se ceară să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii lor.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Sursa foto: www.coe.int