Parchetul European Antifraudă (EPPO) a realizat în 2024 un total de 2.666 de investigații active privind fraudele fiscale care au vizat bugetul comunitar în valoare de 24,8 miliarde de euro, cu 22,5% mai mult decât în 2023, potrivit raportului anual al agenției publicat luni, informează EFE.

Aproximativ 13,15 miliarde de euro, peste jumătate din totalul investigat în 2024, pot fi legate de fraude transfrontaliere în domeniul TVA și implică practic întotdeauna organizații infracționale, avertizează raportul.

Într-un comunicat, procurorul-șef european, Laura Kovesi, a îndemnat Uniunea Europeană să îmbunătățească toate capacitățile Parchetului European pentru că, a asigurat ea, acesta a fost proiectat la scară mică pentru a face față la 'ceea ce erau considerate infracțiuni de nișă' care afectează interesele financiare și bugetul UE, însă realitatea este diferită.

'După trei ani de activitate care a descoperit un nou continent al infracțiunii, capacitatea EPPO trebuie să se adapteze la realitate', a avertizat Kovesi.

Raportul indică, de exemplu, că EPPO a înghețat active în valoare de 849 de milioane de euro în 2024 și că, până la pronunțarea definitivă a cauzelor implicate, această cifră 'reprezintă de aproape 11 ori bugetul EPPO pentru 2024'.

Pe parcursul anului 2024, EPPO a deschis peste 1.500 de anchete în dosare care au reprezentat circa 13.070 de milioane de euro în fraudă fiscală și estimează că activitatea sa 'va continua să crească' deoarece s-a îmbunătățit detectarea fraudelor la nivel european.

Din totalul anual, 311 cazuri au fost legate de fonduri de redresare post-pandemie și au afectat aproximativ 2,8 miliarde de euro din bani publici, o cifră care este de așteptat să crească în următorii ani 'în contextul implementării accelerate' a acestor plăți.

Fondurile destinate redresării au reprezentat, totuși, doar al treilea subiect cu cele mai numeroase cazuri de fraudă, după programele de dezvoltare regională și urbană și programele de dezvoltare agricolă și rurală.

'Creșterea anchetelor penale a fost o constantă de când EPPO și-a început operațiunile în iunie 2021, ceea ce demonstrează că prevalența infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE a fost subestimată de mult timp', se arată într-un comunicat al EPPO.

Majoritatea celor 6.547 de plângeri primite de EPPO, adică peste 70%, au provenit de la persoane fizice, iar aproximativ 27% au venit de la autoritățile naționale, în timp ce doar 1,7% au fost trimise de instituții sau agenții ale UE.

De asemenea, Parchetul European a înregistrat 205 rechizitorii în instanțele naționale, cu 47% mai mult decât în 2023, și a trimis 161 de ordine de anchetă și solicitări de asistență judiciară reciprocă unor țări care nu fac parte din EPPO, atât în cadrul, cât și în afara UE. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)