Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia, în contextul în care în Parlament a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcția de șef al statului, gestul său fiind calificat drept surprinzător de agențiile internaționale de presă.

AFP: Într-o Românie bulversată, președintele aruncă prosopul

Mandatul lui Klaus Iohannis trebuia să se încheie la sfârșitul anului 2024, însă primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat la 24 noiembrie, spre surprinderea generală, de un candidat de extremă dreapta, a fost anulat din cauza suspiciunilor de ingerință rusă, un eveniment extrem de rar în Uniunea Europeană. Președintele liberal și proeuropean, în vârstă de 65 de ani, a decis să rămână în funcție până la alegerea succesorului său, în luna mai.

De atunci, zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a denunța o 'lovitură de stat', iar după mai multe încercări ale opoziției, Parlamentul intenționa să se reunească săptămâna aceasta în sesiune plenară pentru a discuta solicitarea de suspendare a lui Iohannis.

Extrema dreaptă a salutat anunțul demisiei, consemnează AFP. 'Aceasta este victoria voastră', a postat pe Facebook liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, referindu-se la demonstrațiile recente. 'Acum este timpul să recuperăm turul al doilea', a adăugat el.

Câștigătorul surpriză al primului tur, Călin Georgescu, nu a reacționat încă. Autoritățile îl acuză că ar fi beneficiat de o campanie ilegală de susținere pe platforma TikTok. Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei anchete. Critic al UE și al NATO, oponent al oricărui ajutor militar pentru Ucraina și admirator declarat în trecut al președintelui rus Vladimir Putin, Georgescu a depus mai multe acțiuni în justiție împotriva anulării, toate fără succes până în prezent.

Klaus Iohannis pleacă de la președinție cu un mandat extrem de controversat și un grad ridicat de impopularitate. Deși detractorii îl critică pentru inactivitate sau lipsă de carismă, el se autointitulează 'pompierul care a salvat România de la haos'. În martie, el a candidat la președinția NATO, dar a pierdut în fața prim-ministrului olandez Mark Rutte.

DPA: Președintele României demisionează pentru a evita suspendarea

Curtea Constituțională a decis că Iohannis poate rămâne în funcție până la următoarele alegeri, programate pentru 4 mai, după alegerile prezidențiale anulate în decembrie. Cu toate acestea, Partidul Național Liberal (PNL) aflat la guvernare și partenerul său de coaliție, Partidul Social Democrat (PSD), l-ar fi sfătuit acum pe Iohannis să demisioneze înainte de această dată, scrie dpa.

Iohannis a preluat mandatul în 2014. Întrucât cel de-al doilea mandat al său se încheie acum, acesta nu are voie să candideze din nou la președinție. El a fost susținut de PNL în 2014.

Curtea Constituțională a anulat alegerile parlamentare din 24 noiembrie 2024 și a dispus repetarea acestora pe motiv că alegătorii au fost manipulați prin tratamentul preferențial ilegal al unui candidat pe rețelele sociale.

Într-o surpriză totală, politicianul de extremă dreapta și pro-rus Călin Georgescu a câștigat primul loc în primul tur de scrutin.Georgescu, care era puțin cunoscut până înainte de alegeri, a folosit în principal aplicația TikTok pentru a se promova.

Guvernul României a criticat TikTok pentru că nu l-a etichetat pe Georgescu drept politician, iar postările sale, drept publicitate electorală. Procurorul general investighează cazul.

EFE: Președintele României demisionează înainte de alegerile prezidențiale din mai

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat în mod surprinzător că demisionează, punând capăt mandatului său înainte de alegerile prezidențiale programate pentru luna mai.

În urma anulării alegerilor prezidențiale din decembrie, Iohannis și-a prelungit interimatul în funcție, mandatul său expirând la 21 decembrie 2024. Acest lucru a fost confirmat de Curtea Constituțională, care a decis că președintele în exercițiu trebuie să rămână în funcție până la depunerea jurământului de către succesorul său.

Cu toate acestea, mandatul lui Iohannis, a cărui demisie urmează să intre în vigoare miercuri, a fost pus sub semnul întrebării de opoziția de extremă dreaptă.

Criza politică din România a fost declanșată de anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2024, o decizie luată de Curtea Constituțională după ce serviciile de informații au detectat semne de interferență externă în timpul campaniei electorale.

În primul tur al alegerilor, câștigătorul neașteptat a fost Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta pro-rus, practic necunoscut, care a obținut un sprijin uriaș datorită TikTok și care a susținut că nu a cheltuit niciun ban pentru campania sa.

Reuters: Președintele în exercițiu al României demisionează pentru a evita o acțiune procedură de suspendare înainte de reluarea alegerilor

Președintele centrist în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni pentru a evita o tentativă de suspendare a sa din partea a trei partide de opoziție de extrema dreapta, care controlează aproximativ 35% din locurile din parlament, într-un moment în care alegătorii sunt puternic polarizați, iar extrema dreaptă câștigă teren înaintea alegerilor prezidențiale repetate din mai. Aceste formațiuni au profitat de furia populară față de partidele proeuropene implicate în acuzații de corupție.

România, țară membră a Uniunii Europene și a NATO, care se învecinează cu Ucraina, a intrat în haos instituțional anul trecut, când Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, puțin cunoscut, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. După acuzațiile de ingerință rusă - negate de Moscova -, cea mai înaltă instanță din România a anulat întregul scrutin.

Sprijinul în sondajele de opinie pentru Georgescu, care a declarat că Ucraina este un stat artificial, aproape s-a dublat de la anularea scrutinului, iar el rămâne opțiunea principală a alegătorilor, deși nu este clar dacă i se va permite să candideze din nou. În octombrie anul trecut, instanța supremă a interzis unui alt politician de extremă dreapta să candideze.

Cele trei partide de extremă dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surprinzătoare a lui Georgescu, și-au folosit campania împotriva lui Iohannis ca pretext pentru a organiza proteste și a deturna agenda politică.

'Dacă ar fi demisionat în decembrie, atunci ar fi ajutat (la diminuarea tensiunilor)', a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, citat de Reuters. 'Acum opoziția de dreapta dură este consolidată și poate revendica o nouă victorie', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)