Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Eurodeputaţii români din cea mai mare parte a spectrului politic au salutat joi "momentul istoric" al aderării depline a României la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, în privinţa căruia şi-au exprimat, mai mult sau mai puţin voalat, speranţa că ar putea avea şi un impact electoral.
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Este un moment istoric, fără îndoială. Este o mai mult decât o reparaţie morală, este o repunere în drept, pentru că este un drept pe care noi ar fi trebuit să îl avem de acum 13 ani. Din diverse considerente politice, această decizie a întârziat. Astăzi, ea devine realitate", a declarat eurodeputatul USR Dan Barna pentru AGERPRES pe marginea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles.

El a menţionat, parafrazând-o pe Elisabeta Rizea, că "odată la nişte ani, se mai face câte un pic de dreptate".

"Cred că România este în situaţia în care astăzi i se face dreptate şi faptul că devenim membri deplini ai Uniunii Europene este un mesaj important pentru românii de acasă, dar poate şi mai important pentru românii din diaspora, care pot de acum să vină înapoi în ţară în călătorie sau pentru alte motive, de sărbători, de exemplu, pot să vină fără să se mai lovească de acea frontieră care îţi dădea cumva un sentiment de lucru incomplet sau de poziţie insuficient convingătoare", a adăugat el.

Întrebat dacă menţinerea controalelor aleatorii la frontierele României cu Bulgaria şi Ungaria umbreşte această realizare, vicepreşedintele grupului Renew din Parlamentul European a răspuns negativ.

"Este poate o modalitate prin care s-a depăşit o opoziţie care altfel ar mai fi putut să continue şi cred că aceste şase luni vor trece oricum repede. (...) Decizia politică era cea care conta. Decizia politică s-a luat astăzi. În momentul de faţă discutăm de o zonă tehnică, - de o declaraţie, un acord - care vor fi depăşite", a spus Barna.

În acelaşi timp, el şi-a exprimat încrederea că acest mesaj va fi şi unul care ar putea duce la o reevaluare a opţiunilor electorale "pe care le-au avut mulţi dintre cei din diaspora, de supărare, de frustrare, de nemulţumire, justificate până acum".

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, a spus că aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă "o victorie pentru ţara noastră, care aduce multe beneficii şi oportunităţi românilor".
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

"Putem să vorbim de un boost economic de aproximativ 2% din PIB, o creştere economică care va dura în următorii 10 ani, alimentată de aderarea noastră la zona de liberă circulaţie. Vorbim de posibilitatea ca românii să circule mai uşor în spaţiul Schengen. Vor simţi şi ei ce înseamnă să fie cetăţeni europeni cu drepturi depline şi avem şi un beneficiu politic: e un argument împotriva anti-europenilor care în ultimele luni au spus că România nu va intra în spaţiul Schengen şi că Europa nu vrea România, or Europa vrea România", a declarat Negrescu pentru jurnaliştii români pe marginea Consiliului JAI.

El şi-a exprimat speranţa că aderarea "va ajuta foarte mult în a convinge românii că ţara noastră are nevoie de această apartenenţă la Uniunea Europeană".

Victor Negrescu a spus că acele controale care vor fi efectuate după 1 ianuarie la frontierele României cu Bulgaria şi, respectiv, Ungaria sunt ceva normal în spaţiul Schengen, inclusiv în Europa occidentală.

"Aceste controale vor fi realizate în baza unor informaţii pe care autorităţile române le vor primi de la autorităţile europene. Ele vor avea anumite specificităţi (...), nu vorbim de noi aglomeraţii, nu vorbim de noi cozi, vorbim pur şi simplu de exercitarea temporară în anumite circumstanţe a acestor controale", a spus vicepreşedintele PPE din grupul S&D.

Întrebat dacă aceste controale aleatorii vor permite României să evite blocajele din vamă acuzate de transportatori până acum, Negrescu s-a declarat convins că "încă de la 1 ianuarie vom avea o fluidizare a traficului la frontierele noastre".

"Aceste controale pot fi exercitate la frontieră sau la câţiva kilometri distanţă. Vom vedea care este formatul adoptat de Ministerul de Interne în colaborare cu partenerii noştri. Însă este evident că, încă de la 1 ianuarie, vom avea o fluidizare a traficului şi vor dispărea acele cozi pe care le vedem interminabile la frontierele României", a afirmat el.

Negrescu şi-a exprimat convingerea că, "după ce va trece această perioadă de şase luni (...) nimeni nu ne va putea obliga să impunem controale suplimentare. Evident, dacă noi vom simţi nevoia, e un mecanism normal, există proceduri clare prin care statele membre pot decide introducerea de controale temporare în anumite circumstanţe speciale".

Nicu Ştefănuţă, celălalt vicepreşedinte român al Parlamentului European, un independent afiliat la grupul Verzilor, a declarat, referindu-se la aderarea României la Schengen, că "mai bine mai târziu decât deloc".
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Lumea se complică în jurul nostru şi era şi posibilitatea unui deloc, dar e bine că nu-i aşa. România a devenit specialistă în a prinde trenuri în ultima oră şi sunt sute de ţări pe lumea asta care şi-ar dori să fie în poziţia noastră - să fie membre NATO, membre UE şi cu toate garanţiile şi stabilitatea aferente", a declarat Ştefănuţă pentru AGERPRES pe marginea Consiliului JAI.

"Cred că este şi o înfrângere pentru extrema dreaptă, care nu mai poate spune că românii sunt de clasa a 2-a, că nu facem parte din Uniunea Europeană. Iată că suntem parte din absolut orice, mai puţin din spaţiul euro, unde depinde de noi să fim membru. Deci este o victorie", a subliniat vicepreşedintele PE.

El a adăugat că aceasta este o victorie şi "împotriva ştirilor false".

"Chiar ieri (miercuri - n.r.) am văzut declaraţii pe TikTok care spuneau că nu intrăm în Schengen, că ar fi avut deja loc şedinţa JAI şi că s-a zis nu - sunt minciuni aberante, evident", a spus Nicu Ştefănuţă.

Nici el nu s-a declarat îngrijorat de controalele care vor continua să fie efectuate la frontierele României cu Bulgaria şi Ungaria. "Acum adevărul este că mai sunt controalele aleatorii şi între Franţa şi Germania, şi între Germania şi Austria. Adevărul e că există spaima asta de migranţi, de traficanţi, de terorişti sau mai ştiu eu ce. Şi atunci controalele aleatorii fac parte dintr-o nouă realitate, să spunem aşa. Important este însă că (...) toate astea care ne costă pe noi milioane de euro vor fi desfiinţate", a spus eurodeputatul din grupul Verzilor.

Ca şi colegii săi din PE, şi el şi-a exprimat speranţă că blocajele sau cozile de aşteptare ale TIR-urilor "în mare ar trebui să fie reduse semnificativ sau chiar să dispară".

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a salutat şi el, într-un comunicat, acest "moment istoric"
 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

"Vom putea călători cu maşina în afara ţării fără să mai pierdem ore întregi la vamă. Călătoriile noastre spre destinaţiile de vacanţă vor fi mai scurte. Drumul înapoi spre casă din ţările unde lucrăm sau studiem va fi mai uşor. Vorbim de peste 25 de milioane de călători şi peste 11 milioane de automobile care au trecut, anul trecut, graniţele României cu Bulgaria şi Ungaria şi care, de anul viitor, nu vor mai pierde timp la vamă", a precizat Mureşan în comunicat.

Pe de altă parte, el a subliniat "rolul decisiv" pe care l-a jucat partidul pe care îl reprezintă în adoptarea acestei "hotărâri istorice".

"Munca autorităţilor române pentru a convinge toate statele membre să aprobe aderarea României a fost coordonată de colegul nostru din Partidul Naţional Liberal, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. În acelaşi timp, conducerea Partidului Naţional Liberal a negociat până în ultimele săptămâni ale acestui an cu partenerii noştri europeni obţinerea deciziei favorabile", a mai dat asigurări vicepreşedintele grupului PPE din PE. AGERPRES/(A - editor: Irina Cristea, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025