logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Europarlamentare2024/Cum văd românii din Belgia alegerile europene versus alegerile de interes local

Image

Bruxelles - Trimişii speciali ai AGERPRES, Florin Ştefan şi Tudor Martalogu, transmit: Românii stabiliţi de decenii sau de ani de zile în Belgia, la Bruxelles, în capitala Uniunii Europene, nu percep alegerile europarlamentare ca fiind foarte diferite de cele din România, în contextul în care şi aici sunt comasate cu alte scrutine, cel federal şi cel regional, care au preluat prim-planul scenei politice, iar una dintre principalele preocupări este ascensiunea extremei drepte.


AGERPRES a abordat mai mulţi români din Belgia pentru a afla cum percep ei miza alegerilor europene din Belgia versus miza scrutinului similar din România, cum văd ei prezenţa pe liste în alegerile din Belgia a candidaţilor români sau ce impact cred ei că va avea asupra belgienilor de 16 ani primul lor vot, cel de la europarlamentare.

În acelaşi timp, ei s-au pronunţat asupra modului în care arată lobby-ul românesc de ţară la Bruxelles şi cum li se pare că a evoluat în ultimii 5 ani reprezentarea României în principalele instituţii de la Bruxelles - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliu.

Miza alegerilor europene: Belgia vs România

"Miza alegerilor europene în Belgia nu este chiar atât de diferită de cea din România. Ca peste tot, şi belgienii încearcă să crească interesul alegătorilor pentru politica europeană. Şi în Belgia, alegerile europarlamentare sunt comasate cu altele (...). S-a considerat că această comasare creşte interesul pentru politica europeană şi creează economii, fără prea multe polemici politice", a declarat pentru AGERPRES Iulian Comănescu, consultant de comunicare care lucrează pentru oameni şi instituţii politice de la Bruxelles.

 



El a explicat că în Belgia există o îngrijorare faţă de ascensiunea extremei drepte, respectiv Vlaams Belang ("Interesul flamand"), partid etnic considerat a doua forţă a Flandrei, care militează pentru secesiunea paşnică a acesteia şi are poziţii anti-migraţie.

"Diferenţa faţă de România se referă - în general, nu numai în materie de alegeri europene - la faptul că polemicile electorale au loc mult mai potolit şi mai aplicat, pe 'politici' mai degrabă decât 'politică'. Se discută nenumărate teme punctuale, de la diversitate la spaţii verzi şi numărul medicilor generalişti. Toate aceste lucruri există în programele partidelor şi sunt luate în serios în mult mai mare măsură decât în România", a afirmat Comănescu, care locuieşte de 5 ani în Belgia.

El caracterizează campania electorală drept "nespectaculoasă, aproape de neobservat, cu excepţia unor afişe, e drept aspectuoase, dar care conţin doar poza şi numele candidatului, numele formaţiunii politice şi poziţia lui pe listă - fiindcă în Belgia se votează într-un sistem în care ai posibilitatea de a opta în primul rând pentru, să zicem, locul al optulea de pe listă".

Potrivit lui Iulian Comănescu situaţia este diferită în "eurobulă", unde europarlamentarele sunt mult mai intens dezbătute "deşi toată lumea e oarecum de acord că în Parlamentul European radicalii de dreapta vor creşte într-o oarecare măsură, dar majoritatea formată din Partidul Popular European, ALDE-Renew şi Partidul Socialiştilor Europeni se va conserva".

Dan Luca, unul dintre românii cei mai vizibili de la Bruxelles în ultimii ani şi fost candidat în alegerile europarlamentare, a afirmat că "alegerile din 9 iunie 2024 din Belgia sunt văzute ca un 'Super Sunday', având aproape toate alegerile posibile organizate în aceeaşi zi".

Şi în Belgia, la fel ca în majoritatea ţărilor UE, alegerile naţionale sunt cele care au cea mai mare vizibilitate, cele europene fiind pe planul al doilea, susţine el.

"Miza alegerilor naţionale este să vedem ce nouă coaliţie va conduce ţara, dar şi când se va forma această majoritate. Să ne amintim de cele 541 de zile necesare pentru a forma guvernul belgian în perioada 2010-2011. Sperăm să nu avem o nouă criză instituţională. Cel mai probabil vom avea un nou prim-ministru. E de urmărit, de exemplu, liderul socialiştilor belgieni Paul Magnette, cu o largă expertiză în afacerile europene, el fiind în trecut chiar directorul Institutului de Studii Europene (ULB) din Bruxelles", a spus Luca.

Şi el a atras atenţia că un element important de urmărit pentru Belgia este rezultatul la alegerile europene al celor de la Vlaams Belang, un partid cotat cu circa 15% din voturi la nivel naţional.

"Este aproape o certitudine că acest partid va avea cel puţin trei din cei 21 de eurodeputaţi alocaţi Belgiei. Este o miză interesantă, scorul european al extremei drepte belgiene", a spus acest expert în afaceri europene, care activează la Bruxelles din 1997.

În acelaşi timp, Daria Pîrvu, o româncă care locuieşte la Bruxelles şi este gestionar de proiecte pentru asociaţia românilor din Belgia Rombel, este de părere că "dezbaterile electorale din Belgia tratează miza europeană, nu naţională, pe când candidaţii din România se autopromovează părtinitor drept apărători ai intereselor naţionale, inducând în eroare un electorat puţin sau deloc informat asupra prerogativelor lor".

"Candidaţii nu reuşesc să explice simplu, metodic, care este miza alegerilor europene din România şi tendinţa de scădere a numărului participanţilor la alegeri le pune piedici şi mai mari în a atinge un electorat dezinteresat. Pe de altă parte, un număr mare de primo-votanţi (votanţi în premieră - n.r.) pare să fie ţinta partidelor de extrema dreapta şi în Belgia, şi în România", a spus ea.

Lobby-ul de ţară la Bruxelles

Iulian Comănescu crede în această privinţă că România ar putea avea o capacitate de acţiune politică propriu-zisă mai mare.

"Să luăm cazul Schengen. Până la urmă, am obţinut ce am vrut, deşi pe jumătate şi a durat foarte mult. Am fi putut să ne plasăm într-o poziţie de negociere mai bună, prin diferite mecanisme diplomatice. Dar, la fel de bine, am fi putut să nu obţinem nici un fel de Schengen nici în 2024. Iar asta mă duce la lobby-ul propriu-zis sau la imagine", a declarat el.

Comănescu a adăugat că noi, românii, "avem o mare timiditate în a ne asuma anumite merite, în primul rând faţă de noi înşine".

"De pildă, faptul că am scos milioane peste milioane de tone de cereale ucrainene prin Constanţa. La Bruxelles s-au auzit doar intenţiile triumfale ale Poloniei de a salva grâul ucrainean prin Gdansk, când de fapt el a ieşit prin România în proporţie covârşitoare. La fel şi cu Schengenul: nu e o victorie totală, vine târziu, dar totuşi vine pe jumătate. Cred că dacă am şti să ne contabilizăm şi succesele, fie ele şi parţiale, am avea o imagine mai bună despre noi înşine, pe care am fi capabili să o proiectăm", a afirmat consultantul.

La rândul său, Dan Luca consideră drept "cheia proiectului european să continuăm creşterea prosperităţii ţării şi a cetăţenilor, printr-o implicare mai puternică la nivel european". De asemenea, în opinia sa, evoluţiile legislative europene, fie că sunt în domeniul digital sau energetic, de sănătate sau educaţie, trebuie văzute ca oportunităţi de dezvoltare economică pentru ţările membre.

"În acest proiect trebuie să clădim o 'echipă România" eficientă. Ca ţară membră UE, ai pârghiile politice europene să propui idei şi să avansezi dosare. Aici apare importanţa comunicării structurate între românii din mediul european şi cel naţional. Sugerez chiar o extindere a echipei româneşti la cei care îşi derulează activitatea în segmentul de afaceri, deosebit de bine reprezentat la Bruxelles. Un român care lucrează în Bruxelles la biroul afaceri UE, la Shell sau ExxonMobil este o mină de aur pentru România, la fel cum este un şef de unitate român de la DG Grow", a spus el, referindu-se la Directoratul pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri.

Daria Pîrvu vede situaţia în culori mai sumbre când vine vorba despre lobby-ul de ţară, vorbind despre "lipsa unei strategii de ţară", "numiri politice, fără merit, şi nepotisme" sau "lipsa transparenţei, a dialogului şi a coordonării între instituţii".

Cum a evoluat reprezentarea României la Bruxelles în ultimii 5 ani?

Iulian Comănescu spune că în Parlamentul European România a avut o reprezentare mai bună decât în alte mandate. "Partea proastă e că nu toţi europarlamentarii buni se regăsesc pe liste eligibile în 2024 - dar asta nu mai e atât vina lor, cât ţine de dezinteresul general faţă de problemele complicate ale politicii europene", a declarat fostul jurnalist.

El a mai spus că în Consiliu a contat opţiunea pro-europeană clară a României, "care creează o poziţie bună prin contrast cu ţări cu probleme ca Ungaria sau ca Polonia, până nu demult".

"Cu privire la Comisie, mă voi abţine, fiindcă am fost implicat în cariera comisarului european român care îşi încheie mandatul, Adina Vălean", a mai spus el.

Expertul în afaceri europene şi comunicare strategică Dan Luca crede şi el că "experienţa României, acumulată treptat, s-a reflectat într-o mai bună evoluţie la Bruxelles", dar că "încă activăm sub potenţialul de ţară".

"Mă refer aici la capacitatea unei ţări care matematic este a 6-a putere europeană, dar care încă nu identifică toate oportunităţile. Dezvoltarea capacităţii de a activa eficient la nivel UE este un deziderat al ţărilor membre. România trebuie să continue implicarea, mai ales la nivelul pieţei interne, unde expertiza românească este punctuală şi fără continuitate", a pledat el.

Dan Luca a atras atenţia că "în anul 2027, la 20 de ani de apartenenţă la UE, nu vom mai putea să ne plângem că suntem noi în peisajul UE", mai ales în condiţiile în care "viitoarea extindere a UE va poziţiona România ca ţară dezvoltată în UE, iar profilul fondurilor europene disponibile se va schimba".

Daria Pîrvu crede că reprezentarea în PE a fost superioară prin "mai buna pregătire în domeniul afacerilor europene, al negocierilor, a raportorilor numiţi".

În ceea ce priveşte situaţia din Consiliu şi Comisia Europeană, "zarurile par să fie jucate între luptătorii cu vechime şi experienţă".

"Dosarul Schengen ilustrează bine poziţia secundară a României, fără să pară că ţara noastră ar putea influenţa în bine poziţia ei diplomatică", a spus românca stabilită la Bruxelles de 23 de ani.

Candidaţii români în alegerile din Belgia

Expertul în comunicare Iulian Comănescu a explicat că diaspora românească din Belgia e de două feluri, "gulerele albe", din zona instituţiilor europene, şi "gulerele albastre", români veniţi aici la muncă din diferite motive.

"Noi, cei din 'eurobulă', ducem un fel de existenţă paralelă faţă de politica belgiană. Cei care lucrează nemijlocit la instituţiile europene nici nu au cetăţenie belgiană, şi nici posibilitatea de a o primi, fiindcă nu contribuie economic la societatea belgiană, ci sunt taxaţi în sistemul paralel al instituţiilor. Îmi imaginez că prezenţa unor nume româneşti poate conta pentru românii veniţi la lucru în Belgia, şi nu în instituţiile europene, mai ales la alegerile locale - 'comunale', cum se numesc aici", a spus Comănescu.

El a mărturisit că în ceea ce-l priveşte va vota candidaţi români la europarlamentare într-o secţie de votare pentru diaspora, "deşi statul belgian m-a invitat, ca rezident, să votez pentru candidaţi belgieni şi am destui cunoscuţi care au decis la fel".



Potrivit lui Dan Luca, cetăţenii români sunt interesaţi de alegerile din Belgia, dar şi de cele din România.

"Progresiv, românii din Belgia au început să se implice în alegerile de aici, fiind în unele cazuri chiar candidaţi pe listele electorale ale partidelor politice belgiene. La nivel regional şi naţional, procesul încă este complex, dar la nivel local, de ani buni aveam candidaţi, unii reuşind chiar să câştige mandatul de consilier local", a afirmat expertul în afaceri europene.

El a mai spus că prezenţa românilor pe liste este un lucru bun, care dinamizează alegerile.

"Comunitatea românilor din Belgia a crescut enorm în ultimii ani şi este normal ca aceştia să se responsabilizeze, să intre în jocurile politicii locale, iar compatrioţii lor vor aprecia că dispun de vectori reali de reprezentare", a estimat Dan Luca.

Daria Pîrvu a explicat că asociaţia Rombel pe care o reprezintă organizează înainte de alegeri "dialoguri electorale", pentru a aduce în faţa electoratului candidaţii români din Belgia la alegerile europene, federale şi regionale, apoi comunale, pe 13 octombrie, care sunt "urmărite şi comentate cu mare interes de comunitate".

"Faţă de 2019, când nu s-a ţinut cont de prezenţa românilor pe liste, în 2024 interesul faţă de aceştia a crescut foarte mult, mai ales că există o candidată româncă pe listele partidului de extremă dreapta din Flandra, Vlaams Belang", a spus ea.

Daria Pîrvu a reamintit faptul că pentru alegătorii cu cetăţenie belgiană votul este obligatoriu "de unde şi discrepanţa faţă de atitudinea românilor în exercitarea acestei datorii civice".

Ea a relatat că românii se pot înscrie pe listele electorale pentru a vota în alegerile federale şi regionale, dar că "puţini găsesc motivaţia de a face acest demers administrativ în timp util".

"Odată înscrişi în registrul electoral, votul este obligatoriu şi neprezentarea se amendează cu între 40 şi 200 de euro", a subliniat ea.

Daria Pîrvu a mai atras atenţia şi asupra faptului că lista pentru PE a partidului Volt Belgia, în regiunea valonă, este condusă de românca Suzana Carp, prima care a deţinut o astfel de poziţie.

 



Alegători la 16 ani

"Problemele legate de implicarea politică a tinerilor sunt aceleaşi peste tot. De acest aspect au fost legate şi o serie de proiecte de comunicare europeană la care am lucrat, cum ar fi Citizens' Panels, consultările cetăţeneşti ale Comisiei, care au pus accentul pe tineri", a spus consultantul în comunicare Iulian Comănescu.

El a afirmat că nu ştie cât de informaţi sunt tinerii belgieni faţă de alţi concetăţeni, dar, a apreciat că "sigur ei sunt mai informaţi decât dacă nu li s-ar fi oferit posibilitatea de a vota".

Comănescu a mai spus că la apariţia, în 2022, a legii care scădea limita de vârstă la 16 ani "s-a declanşat o polemică referitoare la faptul că stânga e favorizată prin apariţia alegătorilor foarte tineri. Dar, dincolo de asta, cu siguranţă societatea are mai mult de câştigat în ansamblu".

La rândul său, Dan Luca a explicat că tinerii între 16 şi 18 ani pot să voteze doar pentru alegerile europene.

El a spus că adolescenţii se consideră informaţi despre alegerile europene care se derulează în Belgia şi a menţionat două acţiuni de apreciat în acest sens.

"În unele licee a apărut anul acesta un curs nou, la nivelul clasei a XII-a, o materie despre partidele politice şi alegeri europene. Astfel s-a predat structurat o curriculă apreciată de elevi. Al doilea proiect vine din segmentul privat. Presa naţională (De Standaard) a lansat un quiz în care tinerii sunt invitaţi să răspundă la 40 de întrebări. O analiză directă a răspunsurilor le indică doctrina favorită şi chiar partidul care corespunde valorilor asociate", a spus Dan Luca.

Daria Pîrvu spune că foarte puţine formaţiuni politice şi-au îndreptat atenţia către aşa-numiţii "primo-votanţi" sau votanţi în premieră.

"Având acasă doi tineri care vor vota pentru prima oară în Belgia pentru PE, am primit pe numele lor două scrisori electorale din partea Ecolo (Verzii Europeni) şi Les Engagés (Fostul CDH - Partidul Creştin Democrat - afiliat PPE), ambele partide promovând doar alegerile federale şi regionale, nu şi cele europene", a declarat ea.

Românca consideră că nivelul este prea abstract pentru adolescenţii nevoiţi să voteze şi reaminteşte faptul că votul iniţial trebuia să fie voluntar pentru segmentul de vârstă 16-18 ani în Belgia, până să se decidă obligativitatea, în decembrie 2023.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editori online: Alexandru Cojocaru, Simona Aruştei)

Afisari: 14

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Romania in lume 14-03-2025 15:41

Numele a trei eurodeputați români, menționate în investigația jurnalistică legată de lobby-ul Huawei în Parlamentul European

Numele foștilor eurodeputați Cristian Bușoi și Tudor Ciuhodaru, precum și al actualului membru al Parlamentului European, Daniel Buda, sunt menționate în investigația mai multor publicații belgiene despre lobby-ul Huawei în Parlamentul European, după ce cei trei au semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză prin care cereau executivului

Romania in lume 13-03-2025 21:35

O delegație a OSCE a evaluat în România procesul electoral înaintea alegerilor prezidențiale

O delegație a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a efectuat o vizită în România în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor fi repetate pe 4 mai, în pregătirea misiunii de observare pentru acest scrutin, și a emis recomandări în acest sens, relevă raportul vizitei publicat de OSCE.

Romania in lume 13-03-2025 18:53

Fostul președinte filipinez Duterte se află în arest la Haga; ancheta, condusă de Iulia Motoc

Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi că fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a fost introdus în Centrul de Detenție al acestei instanțe din orașul olandez Haga, după ce a trecut 'toate controalele medicale', relatează agenția EFE. Fostul președinte a fost arestat de

Romania in lume 13-03-2025 16:07

Ambasadorul rus în România consideră o 'aberație' declarațiile conform cărora Moscova ar fi finanțat campania lui Georgescu

Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a calificat joi drept o 'aberație' afirmațiile conform cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele lui Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost respinsă pentru alegerile prezidențiale din România din luna mai, și i-ar fi finanțat campania electorală de la alegerile prezidențiale din noiembrie

Romania in lume 13-03-2025 09:54

Eurodeputații cer din nou confiscarea activelor rusești înghețate, într-o dezbatere în plenul PE

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații au cerut din nou miercuri seară, într-o dezbatere în plenul PE reunit la Strasbourg, confiscarea activelor rusești înghețate pentru a face Rusia să plătească pentru invadarea Ucrainei și a ajuta Kievul să facă față agresiunii ruse, iar Comisia Europeană s-a declarat d

Romania in lume 12-03-2025 18:51

BTA: Guvernul aprobă Protocolul de modificare a Acordului transfrontalier din 2009 cu România privind cooperarea polițienească

La reuniunea sa ordinară de miercuri, Consiliul de Miniștri a adoptat o decizie aprobând un proiect de protocol care modifică Acordul din 2009 între guvernele din Bulgaria și România privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală. Protocolul va servi drept bază pentru negocieri între cele două țări. Acordul bi

Romania in lume 12-03-2025 18:11

Eurodeputatul Daniel Buda: Respingem utilizarea oricăror resurse financiare din agricultură și coeziune pentru apărare

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații din Comisiile Parlamentului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), respectiv pentru Dezvoltare Regională (REGI) nu vor ca banii care sunt destinați Politicii Agricole Comune sau Politicii de Coeziune să fie folosiți pentru apărare, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodepu

Romania in lume 11-03-2025 20:31

Nicu Ștefănuță cere fonduri de la CE pentru presa de investigație și ONG-uri după eliminarea finanțărilor USAID

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță a anunțat marți, la Strasbourg, că a inițiat o scrisoare semnată de peste o sută de eurodeputați către doi comisari europeni, prin care cere fonduri pentru finanțarea jurnalismului de investigații și a ONG-urilor pentru a compensa măcar parțial anularea finanțărilo

Romania in lume 11-03-2025 20:01

Nicu Ștefănuță: Henna Virkunnen a transmis că va prezenta rezultatele investigației CE asupra TikTok înainte de alegerile din România

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație Henna Virkkunen a declarat că va prezenta rezultatele investigației asupra TikTok legate de alegerile din România înainte de scrutinul prezidențial din luna mai, a afirmat marți, la Strasbourg, vic

Romania in lume 11-03-2025 17:07

Mureșan: Dacă Republica Moldova va fi condusă de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere va fi în pericol

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Dacă Republica Moldova va fi condusă în viitor de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere pentru această țară va fi în pericol, întrucât există reforme ce trebuie implementate pentru ca banii din această facilitate să poată fi accesați, a declarat ma

Romania in lume 11-03-2025 13:45

Victor Negrescu: România trebuie să obțină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunțate de CE pentru credite în apărare

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a de

Romania in lume 11-03-2025 12:32

Kremlinul consideră că alegerile prezidențiale din România fără Georgescu nu vor avea legitimitate

Kremlinul a apreciat marți că alegerile prezidențiale din România fără candidatura lui Călin Georgescu, ultranaționalist și prorus, potrivit EFE, 'nu vor avea legitimitate'. 'Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el (Georgescu) nu va avea legitimitate', a declarat reporterilor purtătorul de cuv&acir

Romania in lume 10-03-2025 22:16

VIDEO Republica Modova: Macron denunță 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare'

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare' împotriva Republicii Moldova și a 'instituțiilor sale democratice', declarație făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, relatează AFP. 'Am decis să ne

Romania in lume 10-03-2025 19:56

PE respinge două propuneri de a dezbate situația din România după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu

Parlamentul European a respins luni după-amiază, în cadrul plenului său reunit la Strasbourg, solicitările a două grupuri politice de a introduce pe ordinea de zi a sesiunii plenare o dezbatere privind situația din România după ce Biroul Electoral Central a respins duminică înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu. Prima propunere de sc

Romania in lume 10-03-2025 17:33

Barna, despre respingerea înregistrării candidaturii lui Georgescu de către BEC: Decizia era așteptată în Parlamentul European

Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: La nivel european oamenii așteaptă să vadă o consecvență a deciziilor care au determinat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a declarat luni, la Strasbourg, eurodeputatul USR Dan Barna, despre respingerea de către Biroul Electoral Central a înregistrării candidaturii l