Romii au continuat să se confrunte anul trecut cu segregare şi discriminare sistemică în România, unde căsătoria şi parteneriatul între persoane de acelaşi sex au rămas nerecunoscute, iar cazurile raportate de violenţă domestică au crescut, consemnează organizaţia Amnesty International în secţiunea referitoare la România din raportul său anual privind situaţia drepturilor omului în lume, publicat miercuri.

Raportul, consultat de AGERPRES, notează totodată că România nu a reuşit să ia măsuri adecvate pentru a-şi decarboniza economia, dar şi că bilanţul ţării noastre privind punerea în aplicare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a rămas cel mai slab din UE, conform organizaţiilor European Implementation Network şi Democracy Reporting International.

Amnesty International aminteşte că în 2023 în România au avut loc numeroase proteste care au vizat între altele dreptul tinerilor de a avea acces la educaţie incluzivă fără discriminare, încercări de a restrânge dreptul la protest, drepturile femeilor, salariile mici ale profesorilor, subfinanţarea educaţiei sau necesitatea de a aborda urgenţele climatice prin eliminarea treptată a combustibililor fosili, în cursul acestor manifestaţii nefiind raportate incidente majore.

Tot în ce priveşte libertatea de exprimare şi adunare, raportul menţionează că în luna mai anul trecut parlamentul a adoptat o propunere legislativă de creştere a pedepselor penale pentru actele de "ultraj" împotriva funcţionarilor publici şi "tulburarea ordinii şi păcii publice", măsuri care potrivit organizaţiei duc lipsă de claritate juridică şi restrâng în mod disproporţionat dreptul la libertatea de exprimare şi de întrunire paşnică. Circa 50 de ONG-uri au formulat preocupări într-o scrisoare deschisă la introducerea proiectului, în februarie, legea fiind promulgată de preşedinte în iulie.

În privinţa violenţei de gen, agenţiile de aplicare a legii au înregistrat o înmulţire a incidentelor raportate de violenţă domestică faţă de 2022, notează Amnesty. În februarie, un studiu pe plan naţional realizat de un ONG a constatat că respondenţii dezaprobă tot mai mult violenţa împotriva femeilor, comparativ cu acum 20 de ani, dar cu toate acestea, unul din patru sunt de acord că o femeie nu poate ieşi fără partenerul ei de sex masculin şi 23% că îi pot interzice partenerei să-şi vadă prietenii. În acelaşi studiu, circa 19% dintre respondenţi au considerat că nu este "deloc grav" sau este "foarte puţin grav" ca o femeie să fie violată după ce a acceptat să viziteze casa unui bărbat.

Femeile nu au raportat incidente violente de teamă pentru ele sau copiii lor, din neîncredere în autorităţi, din lipsa de opţiuni alternative de cazare şi din sentimente de ruşine, mai scrie Amnesty.

Violenţa poliţiei împotriva romilor a rămas predominantă, iar procedurile de investigare a acesteia au fost inadecvate, menţionează raportul la capitolul discriminare, amintind că în septembrie 2023 şi Consiliul Europei a criticat eşecul României de a-i proteja eficient pe romi împotriva discriminării. CoE a deplâns prevalenţa discursului de ură antiromi din partea politicienilor şi a remarcat de asemenea puţine progrese tangibile în depăşirea segregării în educaţie şi locuinţe sau în reducerea decalajului dintre romi şi restul populaţiei în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală, apă curată şi canalizare.

Căsătoriile şi parteneriatele între persoane de acelaşi sex au rămas nerecunoscute la finalul lui 2023 în România, a mai consemnat Amnesty, amintind că în mai CEDO a hotărât în cauza Buhuceanu şi alţii împotriva României că familiile de acelaşi sex au nevoie de o anumită formă de recunoaştere legală pentru a le permite să aibă acces la drepturi egale, decizie în urma căreia organizaţiile societăţii civile au cerut guvernului să adopte instrumente adecvate de protecţie şi recunoaştere legală pentru toate familiile, inclusiv pentru familiile LGBTI.

Amnesty International consemnează în fine, în ce priveşte dreptul la un mediu sănătos, că potrivit unui raport Eurostat din ianuarie România a continuat să se bazeze pe combustibili fosili, inclusiv pe cărbune, pentru 72% din aprovizionarea sa cu energie, iar în aprilie a început o consultare cu privire la strategia pe termen lung a ţării pentru decarbonizarea economiei până în 2050.

Mai multe ONG-uri au criticat deficienţele în implementarea angajamentelor României faţă de decarbonizare şi au denunţat o serie de proiecte, inclusiv defrişări, menite să permită lucrări miniere şi exploatarea gazelor în largul coastelor Mării Negre, notează Amnesty International. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)