Demonstraţii, acte de violenţă împotriva străinilor, patrule de poliţie: atmosfera este tot mai tensionată în Bulgaria, unde s-a declanşat un val de ştiri false odată cu apropierea aderării parţiale la spaţiul Schengen, programată pentru sfârşitul lunii martie, comentează AFP.

Aproape în fiecare săptămână, opoziţia invocă aceeaşi ameninţare, şi anume că ţara se va transforma într-un "depozit de migranţi".

"Vom deveni cea mai mare tabără de refugiaţi din lume", a declarat în ianuarie Kostadin Kostadinov, liderul partidului ultranaţionalist pro-rus Vazrajdan (Renaşterea).

Problema a apărut la scurt timp după ridicarea veto-ului Austriei privind aderarea Sofiei şi Bucureştiului la Schengen cu frontierele aeriene şi maritime.

În schimb, Viena a cerut ca cele două ţări "să îi primească imediat înapoi pe toţi solicitanţii de azil şi refugiaţii pentru care sunt responsabili", dar care şi-au continuat călătoria spre Austria.

Ca poartă de intrare în Uniunea Europeană (UE), Bulgaria a înregistrat o înmulţire a imigraţiei ilegale în ultimii doi ani, în ciuda prezenţei unui gard de sârmă ghimpată de 234 de kilometri de-a lungul graniţei cu Turcia.

Dar ea este adesea doar o scurtă escală pentru migranţi, în principal din Afganistan, Siria şi Maroc, în drumul lor spre Europa de Vest.

La celălalt capăt al spectrului politic, socialiştii au intrat şi ei în hora ştirilor false, mai comentează France Presse.

După o decizie recentă de expulzare din Germania, ei au acuzat guvernul că a transformat ţara într-o "colonie penitenciară pentru criminali, ucigaşi, violatori şi spălători de bani".

În realitate, era vorba de câţiva bulgari care au fost eliberaţi după ce şi-au ispăşit pedepsele, au precizat Ministerul bulgar de Interne şi oficiali bavarezi. Optsprezece sirieni, inclusiv copii cu vârste cuprinse între patru şi şase ani, au fost, de asemenea, returnaţi la Sofia, dar nu au fost niciodată condamnaţi pentru infracţiuni grave în Germania.

Într-o postare pe Facebook de săptămâna trecută, guvernul a negat existenţa unor "fluxuri migratorii fără precedent" în Bulgaria, o ţară relativ ferită având în vedere cele un milion de cereri de azil înregistrate în 2023 în UE, un record al ultimilor şapte ani.

Conform datelor oficiale ale Agenţiei Naţionale pentru Refugiaţi, până la 11 martie, 190 de cetăţeni ai unor ţări terţe au fost transferaţi din alte state UE în acest an în temeiul Regulamentului Dublin, care le impune migranţilor să solicite azil în statul european în care sosesc pentru prima dată.

Acest număr este comparabil cu ultimele două luni ale anului 2023, când 127 de persoane s-au întors în Bulgaria.

În plus, centrele de primire "sunt pline doar în proporţie de 43%", spun autorităţile.

"Unele partide bulgare, care vor să abată ţara noastră de la parcursul său european, se joacă cu temerile oamenilor" şi "incită la ură prin răspândirea de informaţii false", acuză guvernul, care vede în spatele acestor "predicţii ale haosului" mâna Kremlinului.

În plus faţă de retorica antiimigranţi, unii politicieni au difuzat pe reţelele de socializare videouri scoase din context care arătau "migranţi bătând tineri bulgari" pe o arteră pietonală din Sofia - un incident pe care poliţia l-a descris ca o altercaţie între două grupuri care se cunoşteau.

Reprezentanţi ai partidelor mici au mers chiar la aeroport pentru a întâmpina dur avioanele despre care se presupune că transportă "hoarde de migranţi", postând fotografii pentru a susţine acest lucru.

Aceste elemente au fost reluate de fiecare dată de site-urile proruse.

În acest climat otrăvit, au fost înregistrate incidente care vizează străini la Sofia şi lângă Plovdiv, al doilea oraş ca mărime al ţării. De asemenea, au fost organizate proteste care cereau ca migranţii să fie alungaţi din Bulgaria.

S-a ajuns atât de departe încât guvernul a decis să sporească prezenţa poliţiei în capitală şi în jurul centrelor de refugiaţi.

"Cuvintele au repercusiuni în realitate", a declarat pentru AFP Idliko Otoya, cercetătoare la Universitatea din Sofia. "Nu există nicio criză" în ceea ce priveşte migraţia, ci o "naraţiune despre criză care reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii", a explicat ea. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)