Şase noi judecători, între care românca Iulia Motoc, îşi încep de luni mandatele la CPI
Şase noi judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI), între care şi Iulia Motoc din România, îşi încep mandatele la 11 martie 2024. Aceştia au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 8 martie la sediul Curţii de la Haga (Ţările de Jos).
Judecătorii Keebong Paek (Republica Coreea), Nicolas Guillou (Franţa), Erdenebalsuren Damdin (Mongolia), Iulia Motoc (România), Beti Hohler (Slovenia) şi Haykel Ben Mahfoudh (Tunisia) au fost aleşi pentru un mandat de nouă ani în cadrul celei de-a douăzeci şi doua sesiuni a Adunării Statelor Părţi (ASP) la Statutul de la Roma, în decembrie 2023.
Cei şase noi judecători şi-au luat un angajament solemn de a-şi exercita atribuţiile cu onoare, credinţă, imparţialitate şi conştiinciozitate şi de a respecta confidenţialitatea anchetelor şi a urmăririlor penale, precum şi secretul deliberărilor.
Curtea Penală Internaţională a fost instituită prin Statutul de la Roma, semnat în 1998 de 120 de state şi intrat în vigoare în 2002, fiind responsabilă pentru judecarea crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război, genocidului şi crimelor de agresiune. Are un complet de 18 judecători care sunt cetăţeni ai statelor părţi la Statutul de la Roma.
Judecătorii CPI sunt aleşi dintre persoane de înaltă ţinută morală, imparţialitate şi integritate, care posedă calificările necesare în ţările lor respective pentru a fi numite în cele mai înalte funcţii judiciare. Alegerea judecătorilor ţine cont de necesitatea reprezentării principalelor sisteme juridice din lume, de o reprezentare echitabilă a bărbaţilor şi femeilor şi de o distribuţie geografică echitabilă, se arată pe site-ul Curţii.
Conform unui comunicat de presă, judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă cu o majoritate de peste două treimi a reprezentaţilor şi este pentru prima dată când un român reuşeşte să acceadă la această instanţă de judecată internaţională. În arhitectura internaţională, funcţia de judecător al Curţii Penale Internaţionale este echivalentă cu cea de secretar general adjunct al ONU.
În ultimii zece ani, Iulia Motoc a fost judecătorul României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), mandat pe care l-a încheiat în iulie 2023. În calitate de judecător la CEDO a participat la soluţionarea a 2.500 de cauze, dintre care mai mult de 1.500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele. A participat, de asemenea, la judecarea unor cauze de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Iulia Motoc a fost aleasă, în 2021, membră a Institutului de Drept Internaţional cu sediul la Geneva, fiind primul român care face parte din acest institut după al Doilea Război Mondial şi al doilea român din istoria existenţei acestui institut, după strălucitul jurist Demetru Negulescu. Totodată, în 2024, Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internaţional de la Haga.
Între 2007 şi 2013, Iulia Motoc a fost membră a prestigiosului Comitet al Drepturilor Omului al ONU, având în 2012-2013 funcţia de vicepreşedinte al acestui organism cvasi-judiciar, creat de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi primul său Protocol facultativ.
Între 2001 şi 2004 a fost raportor special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU, fiind primul reprezentant special ONU care a raportat Curţii Penale Internaţionale crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Între 2010 şi 2013, Iulia Motoc a fost judecător al Curţii Constituţionale a României, participând la judecarea a multiple cauze esenţiale pentru democraţie şi statul de drept.
Începând cu 1996, Iulia Motoc a fost aleasă membră a Subcomisiei pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului, organism al ONU de codificare a drepturilor omului; în perioada 2000-2001 a fost preşedinte al acestui organism ONU.
Totodată, Iulia Motoc are o experienţă de 28 de ani ca profesor universitar în ţară şi în străinătate, predând de-a lungul timpului la universităţi prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florenţa etc. şi este autoarea a peste 80 de aticole, studii şi cărţi în domeniul dreptului internaţional, drepturilor omului şi dreptului european. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: Iulia Motoc/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vasile Dîncu: Nu putem avea pe bani europeni o protecție a rezilienței democratice cu două viteze
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a declarat marți, la Strasbourg, că Uniunea Europeană nu poate avea, pe bani europeni, o protecție a rezilienței democratice cu două viteze, motiv pentru care a depus un amendament care cere ca toate statele să participe la Centrul European pentru Reziliență Demo
Nathalie Loiseau/anularea alegerilor din România: CE trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Comisia Europeană trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, nu poate rămâne o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles, a declarat marți, la Strasbourg, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul europe
Anularea alegerilor în România și situația din Ceuta, principalele exemple în dezbaterea PE privind ingerințele străine și scutul democrației
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 și situația din exclava Ceuta în urma unui aflux migratoriu fără precedent au fost principalele exemple folosite de eurodeputați pentru a ilustra atât pericolul imixtiunilor străine, cât și efectul creșterii autorită
New York, Londra și Paris, în fruntea clasamentului celor mai bune orașe (Oxford Economics)
New York, Londra și Paris ocupă primele trei poziții în Indicele Global al Orașelor pentru 2026 al Oxford Economics, publicat marți, care plasează capitala României, București, pe poziția 214 într-un clasament care include 1.000 de orașe. Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose (California), Tokyo și Zurich completea
Democrația din SUA, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii (raport International IDEA)
Democrația din Statele Unite a cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marți. Raportul, intitulat 'Starea democrației la nivel mondial 2026: Democrația într-o eră
Raportorul PE pentru bugetul multianual avertizează statele membre că nu vor putea impune orice compromis legislativului UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a avertizat luni Consiliul că nu va putea impune orice compromis între statele membre legislativului comunitar, afirmând că în prezent influența
Siegfried Mureșan: Dacă situația de blocaj nu e depășită, alegerile anticipate ar putea să devină o necesitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), varianta de premier propusă de PNL, USR și UDMR, a declarat luni, la Strasbourg, că este posibil ca alegerile anticipate să devină o necesitate, în cazul în care situația de blocaj pentru formarea unui nou guvern nu va fi depășită în următoare
Ambasadorul României la Chișinău, în vizită la Portul Giurgiulești: 'Este mai mult decât un punct de tranzit'
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a vizitat joi Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care îl descrie drept un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și întreaga regiune. 'Într-un context regional marcat de provocări majore, Portul Giurgiulești este mai mult decâ
Membrii Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor în UE vin în misiune la București, anunță eurodeputata Georgiana Teodorescu
Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comun
Hadja Lahbib vizitează România și Republica Moldova pentru discuții despre mecanismele europene de protecție civilă
Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, vine joi, 10 septembrie, la București, unde va discuta cu președintele Nicușor Dan, cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu secretarul de stat Raed Arafat despre pregătirea Europei pentru situații de criză și despre rolul României în mecanismele europene de protecț
Ambasadoarea Carmen-Ileana Mihălcescu, în vizită în Creta, unde navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand' se aflau în portul Souda
Ambasadoarea României în Grecia, Carmen-Ileana Mihălcescu, a efectuat în perioada 4-7 septembrie o vizită în Creta, unde în aceleași zile s-au aflat, în portul Souda, navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand'. Vizita a urmărit consolidarea cooperării dintre România și Grecia, atât în plan militar și de
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a Mirabelei Grădinaru
Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintal
CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea
Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foa
Zelenski acuză Rusia că a avariat intenționat un punct de trecere al frontierei dintre Ucraina și România
Rusia își continuă campania împotriva infrastructurii logistice ucrainene, iar în atacul masiv din noaptea de luni spre marți, cu 'un număr semnificativ' de rachete și drone cu motor cu reacție, a provocat intenționat pagube la un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe p
Elveția: O persoană arestată după un incendiu într-un imobil soldat cu 4 morți, între care doi români
O persoană a fost plasată în arest preventiv în Elveția după un incendiu care s-a soldat cu patru morți, dintre care doi români, în urmă cu zece zile, la Thusis, în estul țării, a anunțat luni justiția, relatează AFP. Acest incendiu a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 august în imobilul în care s