Şase noi judecători, între care românca Iulia Motoc, îşi încep de luni mandatele la CPI
Şase noi judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI), între care şi Iulia Motoc din România, îşi încep mandatele la 11 martie 2024. Aceştia au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 8 martie la sediul Curţii de la Haga (Ţările de Jos).
Judecătorii Keebong Paek (Republica Coreea), Nicolas Guillou (Franţa), Erdenebalsuren Damdin (Mongolia), Iulia Motoc (România), Beti Hohler (Slovenia) şi Haykel Ben Mahfoudh (Tunisia) au fost aleşi pentru un mandat de nouă ani în cadrul celei de-a douăzeci şi doua sesiuni a Adunării Statelor Părţi (ASP) la Statutul de la Roma, în decembrie 2023.
Cei şase noi judecători şi-au luat un angajament solemn de a-şi exercita atribuţiile cu onoare, credinţă, imparţialitate şi conştiinciozitate şi de a respecta confidenţialitatea anchetelor şi a urmăririlor penale, precum şi secretul deliberărilor.
Curtea Penală Internaţională a fost instituită prin Statutul de la Roma, semnat în 1998 de 120 de state şi intrat în vigoare în 2002, fiind responsabilă pentru judecarea crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război, genocidului şi crimelor de agresiune. Are un complet de 18 judecători care sunt cetăţeni ai statelor părţi la Statutul de la Roma.
Judecătorii CPI sunt aleşi dintre persoane de înaltă ţinută morală, imparţialitate şi integritate, care posedă calificările necesare în ţările lor respective pentru a fi numite în cele mai înalte funcţii judiciare. Alegerea judecătorilor ţine cont de necesitatea reprezentării principalelor sisteme juridice din lume, de o reprezentare echitabilă a bărbaţilor şi femeilor şi de o distribuţie geografică echitabilă, se arată pe site-ul Curţii.
Conform unui comunicat de presă, judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă cu o majoritate de peste două treimi a reprezentaţilor şi este pentru prima dată când un român reuşeşte să acceadă la această instanţă de judecată internaţională. În arhitectura internaţională, funcţia de judecător al Curţii Penale Internaţionale este echivalentă cu cea de secretar general adjunct al ONU.
În ultimii zece ani, Iulia Motoc a fost judecătorul României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), mandat pe care l-a încheiat în iulie 2023. În calitate de judecător la CEDO a participat la soluţionarea a 2.500 de cauze, dintre care mai mult de 1.500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele. A participat, de asemenea, la judecarea unor cauze de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Iulia Motoc a fost aleasă, în 2021, membră a Institutului de Drept Internaţional cu sediul la Geneva, fiind primul român care face parte din acest institut după al Doilea Război Mondial şi al doilea român din istoria existenţei acestui institut, după strălucitul jurist Demetru Negulescu. Totodată, în 2024, Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internaţional de la Haga.

Între 2007 şi 2013, Iulia Motoc a fost membră a prestigiosului Comitet al Drepturilor Omului al ONU, având în 2012-2013 funcţia de vicepreşedinte al acestui organism cvasi-judiciar, creat de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi primul său Protocol facultativ.
Între 2001 şi 2004 a fost raportor special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU, fiind primul reprezentant special ONU care a raportat Curţii Penale Internaţionale crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Între 2010 şi 2013, Iulia Motoc a fost judecător al Curţii Constituţionale a României, participând la judecarea a multiple cauze esenţiale pentru democraţie şi statul de drept.
Începând cu 1996, Iulia Motoc a fost aleasă membră a Subcomisiei pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului, organism al ONU de codificare a drepturilor omului; în perioada 2000-2001 a fost preşedinte al acestui organism ONU.
Totodată, Iulia Motoc are o experienţă de 28 de ani ca profesor universitar în ţară şi în străinătate, predând de-a lungul timpului la universităţi prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florenţa etc. şi este autoarea a peste 80 de aticole, studii şi cărţi în domeniul dreptului internaţional, drepturilor omului şi dreptului european. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: Iulia Motoc/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co
Adrian Axinia cere o dezbatere în plenul PE despre continuitatea aprovizionării cu bunuri esențiale în contextul crizei energetice
Șeful delegației AUR în Parlamentul European, Adrian Axinia, a cerut ca plenul PE să dezbată, în regim de urgență, în viitoarea sesiune plenară din aprilie, modul în care se asigură aprovizionarea neîntreruptă cu bunuri esențiale, în special alimente și medicamente în Uniunea Europeană, în contextul actualei crize energ
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, efectuează marți o vizită oficială la București, informează luni, într-un comunicat de presă, direcția de comunicare a executivului de la Chișinău. În cadrul vizitei, Munteanu va participa la Conferința 'Romania Government Roundtable' - eveniment care reunește lideri po
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua vizite separate în România luni și marți
Comisarii europeni Roxana Mînzatu și Apostolos Tzitzikostas vor efectua, separat, vizite în România în perioada 30-31 martie 2026, anunță Reprezentanța Comisiei Europene la București. Agenda de luni a vizitei Roxanei Mînzatu include întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul








