Ucraina aflată în război cu Rusia discută cu un grup tot mai larg de ţări pentru a conveni cu acestea acorduri bilaterale care să cuprindă angajamente de securitate, în timp ce continuă eforturile pentru a-şi atinge obiectivul strategic de a adera la NATO şi insistă pentru obţinerea ajutorului militar extern necesar în faţa invaziei ruse, scrie Reuters miercuri într-o analiză referitoare la acordurile de securitate dorite de Kiev.

Pasul iniţial către încheierea unor astfel de acorduri este o declaraţie comună pe care statele din Grupul celor şapte ţări cele mai dezvoltate (G7) au semnat-o la summitul NATO desfăşurat anul trecut la Vilnius, text ce menţionează stabilirea unor "aranjamente şi angajamente de securitate pe termen lung" cu Ucraina, care să fie negociate bilateral cu această ţară.

Printre înţelegerile sugerate astfel se numără continuarea furnizării de ajutor militar Kievului, susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii şi sprijinirea apărării cibernetice.

Declaraţia menţionează şi desfăşurarea imediată de consultări cu Ucraina pentru stabilirea "următorilor paşi adecvaţi" în eventualitatea unui "viitor atac armat al Rusiei" asupra teritoriului ucrainean.

Între timp, peste 30 de state care susţin Ucraina în războiul cu Rusia au semnat această declaraţie întocmită de G7, care ea în sine nu este un acord de securitate în sensul celor negociate bilateral de Kiev cu statele dispuse să semneze astfel de acorduri.

În viziunea Kievului, aceste acorduri trebuie să cuprindă angajamente de securitate concrete şi semnificative, dar ele nu trebuie să fie nicidecum un substitut al aderării Ucrainei la NATO.

"Au existat speculaţii conform cărora dacă vom încheia suficiente acorduri de acest fel, atunci nu mai avem nevoie de aderare. Greşit! Avem nevoie de apartenenţa la NATO", a indicat Ihor Jovkva, consilier de politică externă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost prima ţară care a semnat un acord de securitate cu Ucraina, valabil pentru o perioadă de zece ani, Kievul sperând ca până atunci să intre în NATO.

Potrivit guvernului de la Londra, acordul a formalizat o serie de măsuri de sprijin pe care Marea Britanie "le-a furnizat şi va continua să le furnizeze pentru securitatea Ucrainei, inclusiv transferuri de informaţii, securitate cibernetică, instrucţie militară şi sanitară, şi cooperare industrială în sectorul apărării".

Conform aceluiaşi acord semnat cu Marea Britanie, aceasta din urmă s-a angajat să desfăşoare cu Ucraina consultări într-un termen de 24 de ore dacă aceasta din urmă se confruntă cu un nou atac din partea Rusiei şi să furnizeze Kievului în acest caz o asistenţă de securitate "rapidă şi consistentă". Londra va oferi astfel "echipamente militare moderne în toate domeniile necesare, precum şi asistenţă economică; (de asemenea) va impune Rusiei costuri economice şi de altă natură".

Acordul de securitate încheiat de Ucraina cu Marea Britanie cuprinde şi anexe secrete. "Există anexe ale acordului, care sunt top secret. În aceste anexe definim domeniul concret, lucruri concrete, sfere concrete de aplicare. Iar acestea, îmi pare rău, nu vor fi cunoscute publicului sau agresorului, dar vor fi aplicate", precizează consilierul lui Zelenski.

Potrivit acestui consilier, Ucraina a desfăşurat până în prezent cel puţin două runde de negocieri asupra acordurilor de securitate cu toate statele din G7 (SUA, Canada, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Japonia). Alte peste zece ţări se află în faza activă a negocierilor cu Kievul ori ar urma să înceapă aceste negocieri curând, a adăugat Ihor Jovkva. Printre aceste ţări se numără Olanda, România, Polonia şi Danemarca.

Franţa, de pildă, era aşteptată să finalizeze luna aceasta acordul de securitate cu Ucraina, în timpul unei vizite a preşedintelui Emmanuel Macron în această ţară, vizită amânată din raţiuni de securitate. Acest acord ar urma cuprindă cadrul ajutorului financiar şi pe termen lung pentru Ucraina, susţinerii reconstrucţiei acestei ţări şi asistenţei militare oferite. Totuşi, acordul nu va conţine angajamente financiare specifice referitoare la livrările de armament, întrucât guvernul francez ar avea nevoie să ceară în prealabil aprobarea din partea parlamentului de la Paris.

În schimb, Macron ar urma să facă anunţuri publice despre noi pachete de ajutor militar pentru Ucraina, cum a fost cel din ianuarie. El a anunţat atunci un nou astfel de ajutor, constând în 40 de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp, câte 50 de bombe AASM (armament aer-sol modular) pe lună timp de un an, aproximativ 3.000 de noi obuze de calibrul 155 mm pe lună pentru care Franţa va tripla cadenţa de producţie şi 12 tunuri suplimentare Caesar de acelaşi calibru. Compania Nexter va produce anul acesta alte 60 de tunuri Caesar destinate Ucrainei, iar guvernul francez a invitat aliaţii să le cumpere şi să le livreze Kievului.

Consilierul preşedintelui Zelenski menţionat mai sus a evidenţiat drept "foarte importantă" dispoziţia din acordul încheiat cu Marea Britanie ce prevede desfăşurarea de consultări în 24 de ore în vederea furnizării unui ajutor militar rapid şi consistent Ucrainei.

Această dispoziţie, explică el, merge dincolo de "infamul" Memorandum de la Budapesta, semnat în anul 1994 şi prin care SUA, Marea Britanie şi Rusia au oferit Ucrainei garanţii de securitate în schimbul renunţării la arsenalul de arme nucleare pe care Ucraina îl moştenise după dezintegrarea Uniunii Sovietice, arsenal care în virtutea acelui memorandum a fost transferat Rusiei.

"Nu dorim să repetăm experienţa infamă a declaraţiei de la Budapesta, care a rămas doar o declaraţie", subliniază Ihor Jovkva.

Acesta mai atrage atenţia că Ucraina nu trebuie să încheie în grabă acordurile de securitate. "Nu am nevoie de 10-15 acorduri încheiate într-o săptămână. Prefer să avem aceste acorduri gândite amănunţit, bine negociate şi cu semnale concrete ale unui sprijin diversificat şi pe termen lung pentru Ucraina", subliniază consilierul lui Zelenski.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lăzăroiu)