O conferinţă intitulată "Brâncuşi şi avangarda românească" va fi organizată în data de 19 februarie la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm, pentru a marca Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, sărbătorită de ziua de naştere a marelui sculptor român, supranumit "părintele sculpturii moderne", informează un comunicat al ICR Stockholm.

Evenimentul este organizat la scurt timp după ce, în România, expoziţia "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", expusă până în luna ianuarie 2024 pe simezele Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, s-a impus drept unul dintre cele mai reprezentative evenimente din anul Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

La 148 de ani de la naşterea lui Brâncuşi, invitaţii manifestării vor fi criticul de artă Cătălin Davidescu şi profesorul de literatură Marius Hentea, care vor susţine prelegeri în limba engleză despre opera artistului şi legăturile sale cu personalităţi ale avangardei româneşti din Paris.

Cele două prelegeri vor fi urmate de o discuţie moderată de Corina Oprea, critic de artă şi curatoare la Moderna Museet, care va evidenţia rolul lui Constantin Brâncuşi în modificarea gândirii plastice din secolul XX. Discuţia va aprofunda valoarea operei brâncuşiene, în contextul expansiunii avangardei româneşti în viaţa culturală pariziană a secolului trecut.

Comunicarea susţinută de criticul de artă Cătălin Davidescu va fi însoţită de imagini, documente şi informaţii inedite care vor sublinia legătura lui Brâncuşi cu mediul artistic avangardist din Paris, printre apropiaţii săi numărându-se personalităţi importante - Erik Satie, Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Appolinaire, Man Ray şi Francisc Picabia. Anii de afirmare internaţională a lui Constantin Brâncuşi au coincis, în perioada 1925-1930, cu vizitele la Paris ale unor tineri artişti din România, printre care Victor Brauner, Marcel Iancu şi Jacques Herold, care vor juca un rol important în curentul suprarealist, se indică în comunicatul ICR Stockholm.

În intervenţia sa, profesorul Marius Hentea va vorbi despre mediul artistic şi cultural care l-a apropiat pe Brâncuşi şi de alte personalităţi ale avangardei româneşti din Paris, în special de Tristan Tzara. Deşi aveau personalităţi şi estetici diametral opuse, Brâncuşi a fost puternic influenţat de ideile dadaiste inovatoare ale lui Tzara, pe care le-a materializat în modul de reconfigurare şi tehnica asamblării din lucrările sale, în crearea unor obiecte-sculpturi şi în semnarea unor manifeste dadaiste în anul 1921. Constantin Brâncuşi se confesa în acest sens, scriind pe o fotografie: "Dada ne va readuce lucrurile la timpul nostru". Spre deosebire de stilul cosmopolit de viaţă al lui Tzara, Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, inspirată din viaţa satului, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Datorită influenţelor avangardiste, Constantin Brâncuşi a renunţat la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor, potrivit comunicatului ICR Stockholm.

În Suedia, o lucrare de-a lui Brâncuşi, "Le Nouveau-Né II", se află în colecţiile Muzeului de Artă Modernă din Stockholm (Moderna Museet).

Marius Hentea a absolvit Universitatea Columbia (2000) şi are doctorate la Universităţile Harvard (2007) şi, respectiv, Warwick (2010). În 2017 a devenit profesor de literatură engleză la Universitatea din Göteborg. Principalele sale domenii de cercetare sunt modernismul şi avangarda. Hentea este autorul cărţilor "Henry Green at the Limits of Modernism" (2014) şi "TaTa Dada: The Real Life and Celestial Adventures of Tristan Tzara" (2014), care a fost tradusă în germană şi română. Actualul său proiect de cercetare, "Authorship on Trial: Treason at the Dawn of the Cold War, 1944-1949", este susţinut de Consiliul Suedez de Cercetare.

Cătălin Davidescu este critic de artă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, doctor în Istoria Artelor Vizuale la Universitatea de Vest din Timişoara, muzeograf la Muzeul de Artă Craiova în perioada 1980-1998. A urmat cursuri la Accademia Nazionale dei Lincei, Centrul de studii asupra culturii şi imaginii din Roma. Printre volumele publicate se numără "Marcel Janco, Un visionnaire de l'art moderne" (2011), "7 Rumanische Gegenwartskunst", coautor (2011), "Ion Ţuculescu. Reconstituirea" (2020), "Picto Avangarda" (2021). A susţinut prelegeri artă românească la École Regionale des Beaux Arts de Reims, Franţa (1998) şi semnează cronici de artă plastică în reviste culturale de specialitate.

Corina Oprea, curatoare şi membră a echipei de Expoziţii şi Colecţii a Muzeului de Artă Modernă Stockholm (Moderna Museet), a fost redactor-şef al revistei L'Internationale Online între 2019 şi 2022, precum şi lector la Academia de Arte şi Design HDK-Valand, Göteborg. A fost director artistic al Konsthall C, unde a curatoriat un program despre procesul de decolonizare din Scandinavia. Şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Loughborough, Marea Britanie, cu teza "The End of the Curator: On Curatorial Acts as Collective Production of Knowledge". De asemenea, a fost membră a echipei curatoriale a proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, România, Constantin Brâncuşi a absolvit în 1902 Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, după care a plecat spre Paris. A fost admis la École nationale supérieure des Beaux-Arts, iar ulterior a fost angajat de Rodin ca ucenic, dar nu a rămas mult timp în atelierul acestuia, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic''. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier. Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. În 1907, a realizat, în atelierul său din Paris, "Sărutul", o temă recurentă în creaţiile sale. După 1908, artistul a dat o nouă expresie sculpturii, originală, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră". În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului". După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât şi la Bucureşti, artistul a avut prima sa expoziţie în America, în 1914, într-o galerie de artă din New York. Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: icr.ro