NATO susţine "cu fermitate" integritatea teritorială a Bosniei în faţa "politicilor secesioniste" ale liderilor sârbi bosniaci, a declarat, joi, adjunctul secretarului general al Alianţei, Mircea Geoană, aflat la Sarajevo împreună cu ambasadorii tuturor ţărilor membre, relatează AFP.

"NATO susţine cu fermitate suveranitatea şi integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina", a afirmat Mircea Geoană în declaraţii făcute presei, referindu-se la contextul "politicilor secesioniste şi la retorica de divizare (care) au subminat stabilitatea şi au împiedicat reformele" în ţară.

Sursa foto: Mircea Geoană/X 

Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care conduce Republica Srpska (RS), evocă în mod constant posibilitatea secesiunii acestei entităţi de sârbi bosniaci, ceea ce a dus la sancţiuni americane şi britanice în ultimii ani.

Acest lider, care îşi menţine relaţiile cu preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă că Bosnia se îndreaptă către o "separare în pace".

Potrivit lui Mircea Geoană, care efectuează o vizită de două zile în Bosnia cu Consiliul Atlanticului de Nord (organ de decizie politică al NATO), aspecte privind "situaţia securităţii" în ţară şi "repercusiunile acesteia asupra stabilităţii regiunii" au fost discutate cu lideri bosniaci.

"Pentru că ceea ce se întâmplă în Bosnia-Herţegovina este important pentru securitatea în Balcanii de Vest. Şi ceea ce se întâmpla în Balcanii de Vest este important pentru noi toţi în Europa", a menţionat Mircea Geoană, potrivit căruia cartierul general al NATO la Sarajevo va "continua să coordoneze" sprijinul Alianţei pentru Misiunea Uniunii Europene în Bosnia-Herţegovina (EUFOR-ALTHEA), responsabilă cu menţinerea păcii.

De la începutul invaziei ruse a Ucrainei, în februarie 2022, EUFOR şi-a consolidat prezenţa în Bosnia, crescând numărul militarilor de acolo de la 500 la 1.100.

Ministrul bosniac al Afacerilor Externe, Elmedin Konakovic, a salutat un "mesaj foarte important" şi un "mare ataşament al NATO faţă de Bosnia", în actualele circumstanţe "politice şi de securitate" din Europa.

Sfâşiată de un sângeros război intercomunitar în anii '90 (100.000 de morţi), Bosnia este astăzi o ţară împărţită în două entităţi: sârbă, în favoarea neutralităţii militare a ţării, şi croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca ţara să adere la NATO.

O situaţie care îi blochează ţării de facto aderarea la Alianţă deoarece deciziile în domeniul apărării trebuie luate în unanimitate de către cei trei membri ai preşedinţiei (bosniac, croat şi sârb).

Zeljka Cvijanovic, membru sârb al acestei preşedinţii colegiale, care nu se opune unei simple cooperări cu NATO, nu a asistat la reuniunea cu Mircea Geoană şi ambasadorii ţărilor membre, notează AFP.AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor online: Andreea Preda)