Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Şefa Biroului Procurorului Public European (EPPO, Parchetul European), Laura Codruţa Kovesi, s-a pronunţat marţi pentru ajustarea regulamentului de funcţionare a EPPO, astfel încât instituţia să devină şi mai eficientă în misiunea sa de combatere a fraudelor şi a criminalităţii organizate.

''Spre deosebire de crima organizată, autorităţile de aplicare a legii nu dispun de fonduri nelimitate. Trebuie să ne redefinim strategia. (Procurorul italian antimafia) Giovanni Falcone a spus 'Follow the money'. EPPO ne dă posibilitatea de a merge şi mai departe - să ne concentrăm pe bani. Strategia noastră noastră trebuie să afecteze sursa financiară a grupărilor de criminalitate organizată'', a afirmat Kovesi într-o dezbatere din Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE).

Fosta şefă a DNA a pledat pentru o redefinire a strategiei de combatere a criminalităţii organizate, astfel încât accentul să fie pus pe importanţa urmăririi surselor financiare ale grupărilor infracţionale, în contextul în care acestea dispun de bani şi flexibilitate.

Ea a dat ca exemplu Articolul 25 din regulamentul intern de procedură al Parchetului European, care în opinia sa ar trebui modificat. Articolul în cauză se referă la funcţiile şi atribuţiile procurorului-şef european.

Eurodeputata Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în LIBE, a acuzat Comisia Europeană că nu manifestă voinţa politică necesară pentru a sprijini EPPO în lupta contra criminalităţii organizate.

''Comisia Europeană a devenit extrem de birocratică. Pentru mine Parchetul European este un exemplu despre cum ar trebui să funcţioneze o instituţie europeană şi Comisia un exemplu despre cum nu trebuie să funcţioneze o instituţie europeană. Dar asta vom discuta altă dată'', a ţinut să remarce eurodeputata olandeză.

Ana Gallego Torres, director general în DG Just, a respins acuzaţia, afirmând în schimb că executivul UE a susţinut Parchetul European încă de la înfiinţarea acestuia. Reprezentanta Comisiei a precizat că aceasta va declanşa procedura de încălcare a prevederilor Tratatului UE (infringement) ori de câte ori un stat membru, indiferent de numele său, încalcă dreptul comunitar.

EPPO, cu sediul la Luxemburg, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Iniţial, trei state membre ale UE - Polonia, Suedia şi Ungaria - au ales să nu ia parte la EPPO, în timp ce Danemarca şi Irlanda au opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie. Noul guvern de la Varşovia a solicitat oficial însă, la începutul acestui an, aderarea Poloniei la Parchetul European, una din măsurile judiciare promise de noul executiv condus de pro-europeanul Donald Tusk.

Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european. De asemenea, fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor.

Cel mai recent raport anual al EPPO se referă la anul 2022. Astfel, un număr de 121 de cazuri deschise în 2022 de EPPO au vizat România, valoarea pagubelor implicate fiind de 508,4 milioane de euro.

Potrivit aceluiaşi document, la 31 decembrie 2022 în România erau active 124 de anchete EPPO. Valoarea pagubelor rezultate din aceste cazuri se ridică la 2 miliarde de euro. Unul dintre cazurile care au făcut obiectul investigaţiilor active se referă la fraude cu TVA, valoarea pagubelor fiind de 3 milioane de euro.

În cursul 2022, în România au fost puse sub acuzare persoane implicate în cinci cazuri anchetate de EPPO, iar judecătorii români au dat condamnări într-un astfel de caz. De asemenea, ei au decis îngheţarea a 10,1 milioane de euro în timpul investigaţiilor EPPO. AGERPRES/(A - editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)