Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a salutat, într-un interviu acordat AGERPRES, faptul că miercuri Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, reprezentanta executivului comunitar declarându-se convinsă că va exista o susţinere din partea Consiliului European pentru ca cele două state să înceapă aceste negocieri.

Adina Vălean a menţionat că există garanţii clare din partea Chişinăului că va îndeplini recomandările rămase transmise de Bruxelles.

Pe de altă parte, ea a ţinut să remarce că, în sectorul transporturilor, executivul comunitar a propus un set de măsuri ce integrează Republica Moldova şi Ucraina în piaţa de transport europeană, cele două ţări fiind acum integrate de facto în viziunea Comisiei Europene cu privire la dezvoltarea infrastructurii de transport.

În acelaşi interviu, Vălean s-a referit la viitoarea aderare a României la spaţiul Schengen, subliniind că executivul UE îşi menţine linia de sprijin total şi de a ajuta, de asemenea, prin încercări de negociere. În acelaşi timp, comisarul european a ţinut să remarce că există o oarecare tensiune legată de migraţie în Uniunea Europeană, tensiune care a condus la introducerea de controale la frontieră în mai multe ţări din spaţiul Schengen în ultimele săptămâni.

Un alt subiect abordat în interviu a fost reprezentat de alegerile europarlamentare din iunie anul viitor şi de miza acestui scrutin pentru România. Comisarul european pentru transporturi a opinat că ar trebui ''contorizate'' şi lucrurile reuşite până acum de ţara noastră în interiorul Uniunii Europene, realizări care îi consolidează rolul competitiv mai ales în cadrul pieţei interne europene.

AGERPRES: Astăzi Comisia Europeană a făcut prima evaluare pentru Republica Moldova şi Ucraina după ce acestea au primit statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Care este semnalul pe care îl trimite Comisia Europeană şi ce înseamnă această evaluare mai ales pentru Chişinău?

Adina Vălean: Este un moment de bucurie pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina faptul că astăzi Comisia Europeană face o recomandare privind începerea negocierilor de aderare a acestor state la Uniunea Europeană. Un proces accelerat, pentru că să nu uităm că a trecut un timp relativ scurt de când li s-a acordat statutul de ţară candidată, cu o perspectivă clară, cu câteva indicaţii. De exemplu, Republica Moldova a avut un pachet de nouă reforme legislative sau administrative pe care ar trebuia să le îndeplinească şi de care depindea o evaluare pozitivă a parcursului. Din aceste nouă recomandări, şase au fost îndeplinite pozitiv. Atenţie că aceste recomandări înseamnă de fapt un progres în felul în care este organizată societatea, economia şi statul de drept în Republica Moldova, deci e un lucru pozitiv pentru ei în primul rând, dar a fost considerat un succes de către Comisia Europeană.
Au rămas doar trei puncte de îndeplinit. Există garanţii clare din partea Republicii Moldova că le va îndeplini, astfel încât, sperăm, Consiliul European din decembrie să ia act de recomandarea Comisiei şi de îndeplinirea acestor puncte şi să aprobe începerea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina. Această începere a negocierilor o preconizăm noi, dacă totul merge bine, să fie hotărâtă din punct de vedere tehnic în pasul doi, pentru martie, ceea ce înseamnă că avem o perspectivă destul de scurtă în care să vedem Republica Moldova începând negocierile de aderare.

AGERPRES: Care sunt obstacolele ce pot să împiedice începerea acestor negocieri în luna martie?

Adina Vălean: În momentul de faţă trebuie să ne bucurăm că avem o recomandare pozitivă din partea Comisiei Europene, care face evaluările tehnice către Consiliul European. Eu cred că va exista o susţinere din partea Consiliului European pentru aceste două state să înceapă negocierile de aderare.
Voiam să adaug faptul că noi am parcurs deja paşi importanţi în diverse sectoare de activitate pentru o integrare, să spunem, de facto, a Republicii Moldova în piaţa comună. Dacă e să mă refer numai la sectorul meu, cel al transporturilor, Comisia Europene a propus - şi a fost andosat de Parlamentul European şi de Consiliu, devenind practic regulament - un set de măsuri ce integrează Republica Moldova şi Ucraina în piaţa de transport europeană. Mă refer la liberalizarea transportului rutier, care înainte se petrecea numai în baza unor permise acordate bilateral de fiecare stat membru şi exista o întreagă diferenţă între ce acordă un stat sau altul, ceea ce reprezenta o barieră pentru comerţul cu Uniunea Europeană pe rutier. Deci am propus liberalizare, am extins reţelele, hărţile de reţea de transport pe toate modurile către Republica Moldova şi Ucraina, astfel încât ele acum sunt integrate de facto în viziunea noastră privind dezvoltarea infrastructurii de transport.
De asemenea, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene două state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt cooptate şi participă în programul de finanţare al infrastructurii Connecting Europe Facility (Mecanismul de Conectare Europeană).
Acestea sunt câteva exemple, pentru că altfel zi de zi apar noi lucruri pe care încercăm să le facem, să le construim împreună cu Republica Moldova, legate de aviaţie, de recunoaştere a acreditărilor, lucruri de genul ăsta, care să îmbunătăţească practic integrarea lor. Spun asta pentru că lucrurile merg în paralel: se petrece în fapt, în realitate, prin măsuri pe care le luăm, o integrare a Republicii Moldova în piaţa europeană şi în paralel, există chestiunile legate de integrarea politică care vor porni cu aceste negocieri din martie.
Trebuie spus că, cel puţin în domeniul transporturilor - care deţine o cotă foarte importantă din acquis-ul comunitar, cred că aproape 80% din legislaţia europeană ţine de sectorul transporturilor - Republica Moldova a făcut paşi importanţi oricum. Am integrat Moldova şi Ucraina, de asemenea, în comunitatea de transport, ceea ce înseamnă o asociaţie a ţărilor care îşi pregătesc acquis-ul în vederea integrării europene. Deci se lucrează, prestaţia Moldovei este exemplară în acest context. Guvernele de la Chişinău cu care am lucrat eu în ultimii ani au fost extraordinar de serioase, doamna preşedintă, parlamentul, corpul politic din Republica Moldova au fost foarte serioşi în a îndeplini, a propune, a crea idei şi proiecte care să-i aducă mai aproape de Uniunea Europeană.

AGERPRES: Coridoarele solidarităţii pentru cele două ţări ajută au ajutat foarte mult în acest context al războiului din Ucraina. Care este feedback-ul pe care l-aţi primit despre rolul şi implicarea României în ajutorul pentru cele două ţări?

Adina Vălean: România practic este în momentul de faţă, mai ales pentru exporturile de grâne, seminţe de floarea-soarelui, produse agricole, cel mai important culoar pentru Ucraina şi pentru Republica Moldova, în sensul în care, sigur, Republica Moldova joacă un rol important în aceste coridoare ale solidarităţii, existând multe rute care trec prin Republica Moldova. Un procent foarte mare din aceste produse, odată cu închiderea convenţiei pe Marea Neagră de transport trece prin România, prin aşa-numitul Cluster Dunăre-Marea Neagră.
Recent s-au reluat transporturi şi pe Marea Neagră direct din Ucraina, au fost 22 de vase care au putut să facă operaţiuni direct din Ucraina. Rămâne importantă România. Noi am alocat de la Comisia Europeană fonduri importante pentru infrastructura de conectare. Numai cu Republica Moldova avem trei poduri sau trei puncte de conectare, să spunem într-un anume sens, ceea ce înseamnă şi infrastructura adiacentă - la Ungheni, la Albiţa, la Reni-Giurgiuleşti.
În plus, portul Constanţa şi-a sporit capacitatea şi operaţiunile foarte mult. A fost un bun prilej să finanţăm calea ferată adiacentă pentru portul Constanţa. Acum avem în plan şi în proiect finanţare pentru partea feroviară a portului Galaţi şi chiar am primit recent de la ministrul infrastructurii şi reconstrucţiei ucrainean, Oleksandr Kubrakov, cu care lucrez de la începutul conflictului, o scrisoare în care expunea câteva lucruri legate de dificultăţile de conexiune cu Polonia în momentul de faţă, dar avea şi câteva propuneri concrete şi una din ele era exact întărirea portului de la Galaţi şi a trecerii Reni-Giurgiuleşti. Acesta este un semnal că doresc să folosească mai mult calea ferată, ceea a ce ar fi un lucru bun, pentru că şi infrastructura rutieră la noi este puţin sufocată. Dar este un fapt ca atare şi trebuie să nu ne lăsăm atraşi într-o discuţie sau o dispută privind piaţa sau comerţul cu cereale intern-extern şi trebuie să stăm focalizaţi şi să vedem cum putem să folosim la maxim aceste noi linii de comerţ fără a afecta sau a distorsiona piaţa din România. Spun asta pentru că ştiu că au existat discuţii în acest sens, dar în opinia mea se poate face.

AGERPRES: M-aş referi acum la dosarul Schengen. Urmează reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) la începutul lunii decembrie. Până atunci mai sunt alegeri în Olanda. Este România într-o poziţie mai favorabilă acum, ne putem aştepta la o decizie pozitivă?

Adina Vălean: Eu nu am evaluarea pe care probabil o are guvernul României. Sunt convinsă că ei sunt cei care se află într-un dialog permanent la nivelul miniştrilor de interne, dar şi la nivel politic mai înalt cu partenerii noştri din Uniunea Europeană. Nu am această evaluare. Ştiu că, o dată în plus, Comisia Europeană îşi menţine linia de sprijin total şi de a ajuta, de asemenea, prin încercări de negociere.
Pe de altă parte, recunosc faptul că simt oarecare tensiune legată de migraţie în Uniunea Europeană, care este mai mare decât anul trecut. Or, această tensiune a introdus controale la graniţă în multe locuri, ceea ce, în opinia mea înseamnă, în mod nedrept, un apetit scăzut pentru discuţii de extindere a spaţiului Schengen.

AGERPRES: Referitor la alegerile europene din 2024, care sunt mizele pentru pentru România, cum se prezintă ţara noastră în acest scrutin la atâţia ani de când a devenit membră a Uniunii Europene?

Adina Vălean: Cred că ar fi foarte interesant dacă ne-am apleca puţin şi asupra lucrurilor pe care le-am reuşit, pentru că sunt foarte multe lucruri care se întâmplă şi care vin în sprijinul României şi al pieţei şi al rolului ei în Uniunea Europeană, de la avantaje pentru transportatorii români la investiţii în infrastructură şi aşa mai departe. Toate lucrurile astea ar trebui cumva contorizate şi văzute, pentru că ele sunt proiecte, să spunem aşa, în derulare şi atunci, din perspectiva mea de comisar pentru transporturi, eu ştiu care sunt proiectele în derulare şi care sunt cele care urmează să vină pe agendă şi atunci trebuie apărat, bineînţeles, interesul României şi rolul ei în piaţa internă, un rol competitiv, pentru că îl avem şi trebuie să recunoaştem că suntem într-o competiţie cu prietenii noştri europeni din diverse state membre şi că fiecare încearcă să joace o carte naţională.
Deci, eu cred că pentru viitor o profilare politică accentuată în ceea ce înseamnă politica externă a Uniunii Europene plus o atenţie sporită asupra mecanismelor adesea invizibile din piaţa comună europeană pot aduce României un avantaj competitiv economic. AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)