Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la concentrarea pe victorie pe fondul dezbaterilor despre un impas pe front şi o presupusă oboseală a Occidentului, care a trimis mai multe sisteme de apărare antiaeriană Kievului şi avioane de luptă F-16 în România pentru a antrena piloţi ucraineni, relatează marţi EFE.

"Cu toţii trebuie să ne gândim acum la apărarea ţării noastre.Trebuie să fim uniţi, să evităm să ne lăsăm distraşi şi divizaţi de dispute sau de alte priorităţi. Situaţia este acum la fel ca înainte: fără o victorie, nu va exista nici ţara. Victoria noastră este posibilă. Se va întâmpla dacă ne vom concentra cu toţii asupra ei", a declarat el într-un discurs.

Declaraţia preşedintelui ucrainean survine după controversa generată de afirmaţiile comandantului-şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, potrivit căruia războiul a intrat în impas pe fronturile de est şi de sud, după mai mult de 600 de zile de conflict armat şi cinci luni de contraofensivă, iar revista Time a afirmat recent că există îndoieli cu privire la posibilitatea unei victorii ucrainene.

Într-o replică, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, susţine într-un editorial în publicaţia Ukrainska Pravda că "încrederea în victorie şi în valoarea libertăţii este un imperativ absolut, iar persoanele care nu cred în victorie nu au ce căuta la putere şi în posturi de comandă".

Zelenski, care a declarat sâmbătă că nu există un impas pe câmpul de luptă, face aceste declaraţii după ce unul dintre foştii săi consilieri, Oleksii Arestovici - foarte popular la vremea respectivă pentru comentariile sale zilnice cu privire la mersul războiului - a afirmat că Ucraina ar trebui să renunţe la recucerirea militară a unor părţi din teritoriile ocupate de Rusia în schimbul aderării la NATO.

După demiterea sa, Arestovici a devenit un critic puternic al preşedinţiei de la Kiev. Recent, acesta şi-a anunţat într-un interviu pentru media independentă rusă Meduza.io intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte, după ce a susţinut că o amânare a alegerilor "va fi considerată de societatea ucraineană drept o uzurpare a puterii".

Zelenski, al cărui mandat de cinci ani va expira la 31 martie, a precizat în discursul său de luni seara că - având în vedere că datoria sa "este să apere ţara, să distrugă ocupantul" şi "să lupte pentru libertatea Ucrainei" - nu intenţionează să convoace alegeri prezidenţiale într-o ţară aflată sub legea marţială.

"Cred că acum nu este momentul potrivit pentru alegeri", a subliniat el, după ce ministrul său de externe, Dmitri Kuleba, a declarat în urmă cu patru zile că preşedintele cântăreşte argumentele pro şi contra alegerilor prezidenţiale din 2024.

Problema dacă ar trebui sau nu să aibă loc alegeri prezidenţiale în martie anul viitor, când ar coincide cu alegerile prezidenţiale din Rusia, nu este de dată recentă. Încă din august, în cursul vizitei sale la Kiev, senatorul republican de Carolina de Sud Lindsey Graham a susţinut că alegerile la termen în Ucraina "nu ar fi văzute doar ca un act de sfidare a invaziei ruse, ci şi ca o îmbrăţişare a democraţiei şi libertăţii".

Tuturor acestor fronturi deschise s-ar adăuga şi presupusa oboseală a Occidentului faţă de războiul din Ucraina, în timp ce atenţia sa se îndreaptă deja spre Orientul Mijlociu.

Pentru a demonstra contrariul, mai multe ţări, de la SUA până la state membre ale Uniunii Europene, au aprobat în ultimele zile pachete de asistenţă de milioane de dolari pentru Ucraina şi au trimis mai multe echipamente militare Kievului.

Zelenski a anunţat marţi că au fost puse în funcţiune sisteme suplimentare de apărare antiaeriană NASAMS (Norwegian Advanced Surface to Air Missile System) furnizate de partenerii occidentali.

"Este o întărire în timp util a apărării noastre antiaeriene înainte de venirea iernii", a remarcat el.

Ucraina dispune în special de sisteme de apărare antiaeriană Patriot de fabricaţie americană, de echivalentul său franco-italian Samp/T Mamba, de baterii Iris-T şi vehicule antiaeriene Gepard de fabricaţie germană, dar în număr insuficient pentru a acoperi un teritoriu mai mare decât cel al Franţei.

Rusia îşi efectuează loviturile cu întregul său arsenal de rachete de croazieră şi balistice, precum şi cu cantităţi mari de drone de fabricaţie iraniană.

În plus, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a anunţat marţi pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter) că cinci avioane de vânătoare olandeze F-16 au fost trimise în România şi că centrul de antrenament pentru piloţii ucraineni şi cei ai NATO se va deschide 'în curând'.

Conform Ministerului român al Apărării, avioanele au aterizat deja la baza aeriană din Feteşti.

Până în prezent, Olanda, Danemarca, Norvegia şi Belgia au promis până la 61 de avioane F-16 Ucrainei, care a cerut cu insistenţă aceste aparate pentru a respinge invazia rusă, deşi sosirea lor la Kiev este aşteptată abia în primăvara anului viitor.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Ţările de Jos au trimis în România primele avioane de luptă F-16 pentru a fi folosite la pregătirea piloţilor ucraineni

MApN: Primele cinci aeronave ale Centrului European de Instruire F-16 au aterizat la Feteşti