Eurodeputata Ramona Strugariu, membră a grupului politic Renew Europe, a salutat marţi votul prin care Parlamentul European şi-a stabilit poziţia cu privire la legea menită să consolideze transparenţa şi independenţa media din Uniunea Europeană, ea subliniind că ''jurnaliştii sunt începând de astăzi cu un pas mai aproape de un cadru de lucru mai sigur, care să le garanteze independenţa, siguranţa şi protecţia surselor".

''Sunt raportoare a Parlamentului European pentru Comisia de libertăţi civile (LIBE) la acest regulament. Am vrut un text puternic, care să garanteze independenţa editorială, să descurajeze imixtiunile politice, tentativele de hărţuire şi de intimidare, precum şi folosirea programelor de spionaj împotriva oamenilor din presă. Astăzi, în textul Parlamentului, toate aceste obiective au fost atinse'', a spus Strugariu, citată într-un comunicat al REPER.

Ea a amintit exemplul jurnalistei Emilia Şercan, un ''jurnalist român puternic, independent, care a rămas în picioare şi şi-a continuat activitatea în ciuda presiunilor uriaşe şi a episoadelor multiple de hărţuire la care a fost supusă, şi care continuă până astăzi''.

''La fel ca ea sunt sute de alţi jurnalişti care îşi riscă vieţile pentru binele democraţiei. Jurnaliştii nu pot lucra cu teama că a doua zi ei sau familiile lor vor cădea victime mafiei, politicienilor corupţi sau grupurilor de interese pe care le investighează. Munca lor este vitală pentru orice democraţie funcţională. În fiecare dimineaţă, politicienii caută, la rândul lor, ştiri de calitate şi informaţii pe care îşi bazează activitatea. Atunci ar trebui să fie primii care înţeleg importanţa presei libere şi a luptei pentru adevăr, chiar şi atunci când nu le convine'', a adăugat copreşedinta REPER.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, şi-a adoptat marţi poziţia cu privire la legea menită să consolideze transparenţa şi independenţa media din Uniunea Europeană.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 448 voturi pentru, 102 voturi împotrivă şi 75 de abţineri, raportul elaborat de eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE), care solicită interzicerea tuturor formelor de interferenţă în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media şi doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliştilor, cum ar fi forţarea acestora să-şi dezvăluie sursele, accesarea de conţinut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.

Utilizarea programelor-spion poate fi justificată numai ca măsură "de ultimă instanţă", de la caz la caz, doar dacă o autoritate judiciară independentă dispune anchetarea unei infracţiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane.

Pentru a evalua independenţa mass-mediei, Parlamentul European doreşte să oblige toate entităţile mass-media, inclusiv microîntreprinderile, să publice informaţii despre proprietarii lor.

De asemenea, eurodeputaţii doresc ca mass-media, inclusiv platformele online şi motoarele de căutare, să raporteze informaţii despre fondurile pe care le primesc din publicitatea de stat şi sprijinul financiar de stat. Aici sunt incluse şi fondurile primite din ţări din afara Uniunii Europene.

Pentru a se asigura că deciziile de moderare a conţinutului luate de platformele online foarte mari nu afectează negativ libertatea mass-mediei, eurodeputaţii solicită să se creeze un mecanism de gestionare a deciziilor de eliminare a conţinuturilor. Potrivit eurodeputaţilor, platformele ar trebui să proceseze mai întâi declaraţiile pentru a face o distincţie între mass-media independentă şi sursele neindependente. Apoi entităţile mass-media ar trebui informate despre intenţia platformei de a le şterge conţinutul sau de a-l restricţiona. Ele ar trebui să beneficieze de o perioadă de graţie de 24 de ore pentru a reacţiona. Dacă, după această perioadă, platforma consideră în continuare că respectivul conţinut media nu respectă termenii şi condiţiile sale, acestea pot şterge, restricţiona sau trimite cazului către autorităţile naţionale de reglementare pentru a lua decizia finală fără întârziere.

Atunci când furnizorul de servicii mass-media consideră că decizia platformei nu are motive suficiente şi subminează libertatea presei, acesta are dreptul de a sesiza un organism extrajudiciar de soluţionare a litigiilor.

Pentru a garanta că mass-media nu devin dependente de publicitatea de stat, eurodeputaţii propun introducerea unui plafon pentru publicitatea publică atribuită unui singur furnizor de mass-media, unei platforme online sau unui motor de căutare, şi anume 15% din bugetul total alocat de autoritatea respectivă pentru publicitate într-un anumit stat membru UE. Eurodeputaţii doresc ca criteriile de alocare a fondurilor publice pentru mass-media să fie făcute publice.

Parlamentul European doreşte ca un nou organism al UE ce va fi creat prin Legea privind libertatea mass-mediei (Comitetul european pentru servicii mass-media) să fie independent din punct de vedere funcţional şi juridic de Comisia Europeană şi să poată acţiona independent de ea. Membrii PE se pronunţă şi pentru înfiinţarea unui "grup de experţi" independent, care să reprezinte sectorul mass-mediei şi societatea civilă şi să consilieze acest nou comitet.

După adoptarea poziţiei PE, pot începe negocierile cu Consiliul UE pentru a definitiva forma acestui act normativ european. În urmă cu o săptămână, Verheyen a anunţat, într-un seminar desfăşurat la Bruxelles, că termenul limită până la care doreşte să ajungă la un text de compromis asupra viitoarei EFMA este februarie 2024. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)