Aproximativ douăzeci de miniştri se află joi la Paris, la invitaţia guvernului francez şi a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a accelera revenirea energiei nucleare în ţările bogate şi pentru a determina instituţiile internaţionale să o finanţeze, relatează AFP.

Sunt reprezentate la întâlnire Japonia, Canada, Statele Unite, Coreea de Sud, Marea Britanie, state membre ale Uniunii Europene precum Republica Cehă, Polonia, România şi Suedia, dar şi mari companii din acest sector, cum ar fi EDF din Franţa, Westinghouse din SUA, KHNP din Coreea de Sud şi Mitsubishi din Japonia.

Pe măsură ce apare o "fereastră de oportunitate" pentru industria nucleară, "trebuie să fim practici, dar trebuie să ne mişcăm rapid", a declarat William D. Magwood, directorul general al Agenţiei pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA).

"Energia nucleară este un atu major atât pentru securitatea noastră energetică, cât şi pentru angajamentele noastre climatice" de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050, a insistat ministrul francez al tranziţiei energetice, Agnes Pannier-Runacher, într-un moment în care atomul se confruntă cu un nou interes al mai multor ţări, pe fondul crizei climatice şi al tensiunilor energetice exacerbate de conflictul din Ucraina.

O declaraţie ministerială este de aşteptat să sublinieze caracterul "indispensabil", potrivit semnatarilor săi, al "instrumentului" nuclear în tranziţia energetică - emisiile de CO2 pe kWh de energie nucleară sunt scăzute, potrivit Parisului.

Apelul ar trebui, de asemenea, "să încurajeze băncile multilaterale de dezvoltare, instituţiile financiare internaţionale şi organizaţiile regionale, de exemplu UE, să finanţeze energia nucleară".

Înainte de a fi o alianţă industrială, este în primul rând o "alianţă politică", se subliniază din partea Parisului.

Franţa, cea mai nuclearizată ţară din lume pe cap de locuitor (56 de reactoare la 68 de milioane de locuitori), a devenit vârful de lance european al renaşterii atomului, în fruntea unei "alianţe nucleare europene" menită a avea un cuvânt greu de spus în negocierile dificile privind reforma pieţei energiei electrice din UE.

Ministrul francez s-a întâlnit, de asemenea, joi dimineaţă cu omologul său italian, într-un moment în care Italia, care a eliminat treptat energia nucleară după Cernobâl (1986), ar putea reconsidera opţiunea nucleară.

Reunind în special ţări est-europene, "această alianţă doreşte, de asemenea, să construiască o cooperare industrială pentru a pune capăt dependenţei" unora de Rusia, potrivit Parisului.

Cu puţin timp înainte de deschiderea conferinţei de la Paris, câţiva activişti Greenpeace au desfăşurat un banner pe acoperişul clădirii OCDE, denunţând "o diversiune climatică". Poliţia i-a îndepărtat calm şi rapid.

"Suntem aici pentru a denunţa greenwashing-ul Franţei, care vrea să organizeze o renaştere masivă a energiei nucleare (...) Această operaţiune nu este despre salvarea climei, ci despre salvarea industriei nucleare", a declarat pentru AFP Pauline Boyer, militantă responsabilă cu campania nucleară la Greenpeace.

"Asistăm la o revenire a energiei nucleare în lume", a declarat presei, la jumătatea lunii septembrie, Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), o altă agenţie a OCDE, oferind ca exemple Japonia, Canada, Finlanda, Suedia, China şi Statele Unite.

Potrivit Agenţiei pentru Energie Nucleară, capacitatea nucleară globală ar trebui să se dubleze sau să se tripleze până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele de neutralitate a emisiilor de carbon, prin combinarea reactoarelor existente, a reactoarelor de nouă generaţie, dar şi a reactoarelor modulare mici (SMR), în curs de proiectare.

Dar revigorarea atomului, care a căzut în dizgraţie după dezastrul de la centrala nucleară Fukushima din Japonia (2011), implică multe provocări: construirea de canale de formare, un lanţ de aprovizionare, găsirea unei finanţări adecvate pentru aceste investiţii lungi şi costisitoare - în timp ce energia cu emisii reduse de carbon trebuie să crească masiv, în acest deceniu, pentru a limita încălzirea globală.

În 2022, au intrat în funcţiune capacităţi nucleare de 7,9 GW, o creştere de 40% a instalaţiilor noi faţă de 2021. Majoritatea lucrărilor de construcţie începute în ultimii ani au venit din China, pentru piaţa internă, şi din Rusia, pentru mai multe ţări. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)