Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Eurodeputatul român Victor Negrescu (S&D) consideră că reuniunea de joi a Consiliului Afaceri Interne al UE, ce are drept punct central pe agendă pactul privind migraţia şi azilul, nu va duce la forma dorită de Italia pe acest subiect, însă susţine că România trebuie să folosească acest prilej pentru a prezenta, printre altele, modul cum îşi protejează frontierele, cum gestionează cererile de azil şi cum a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina.

''În întâlnirea de mâine a Consiliului Afaceri Interne se va reveni cu pactul (privind migraţia şi azilul), dar şi, separat, cu o propunere de gestionare a situaţiilor de criză, de urgenţă majoră. Acolo, în continuare se negociază chiar acum în ce măsură vorbim de o preluare voluntară sau de o distribuţie obligatorie. În opinia mea, astăzi, când vorbim, statele membre, o bună parte dintre ele, nu sunt dispuse să fie obligate să preia migranţi şi eu nu cred că se va ajunge la forma dorită de Italia pe acest subiect. Eventual, se va merge către o concluzie generală, ce reia mecanismele actuale, le face mai uşoare şi studiază nişte lucruri care există deja în legislaţia aprobată, dar care nu sunt aplicate. (...) Aşadar, vor fi aprobate nişte chestiuni generale, dar nu cred că vom avea un consens pe subiectul efectiv al distribuţiei refugiaţilor şi migranţilor care ajung în Europa'', a declarat miercuri Victor Negrescu pentru AGERPRES.

Potrivit eurodeputatului social-democrat, discuţia despre migraţie, pe de o parte, polarizează foarte mult dezbaterea din jurul subiectului reprezentat de protecţia frontierelor.

''Sunt abordări politice diferite şi creează foarte multe tensiuni, ceea ce este dăunător pentru o discuţie privind extinderea Schengen în România şi Bulgaria, chiar dacă România şi Bulgaria nu sunt responsabile pentru aceste probleme şi chiar dacă România şi Bulgaria pot oferi soluţii, aşa cum am făcut-o în cazul refugiaţilor din Ucraina. Deci chiar dacă n-avem nicio legătură, acest subiect poluează dezbaterea de interes pentru România'', a spus Negrescu.

Pe de altă parte, discuţia despre migraţie îi oferă României ocazia de a arăta cum gestionează fenomen, cât de bine a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina şi a implementat proiectul-pilot cu Comisia Europeană, cum îşi protejează frontierele şi cum pot fi utili experţii români, întrucât în Agenţia europeană pentru paza frontierelor şi garda de coastă (FRONTEX) lucrează mulţi români, persoane care vin din România, au expertiză şi pot ajuta statele membre.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se întrunesc joi, la Bruxelles, având ca principale puncte pe agendă migraţia şi azilul, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele săptămâni cu un val masiv de migranţi care traversează Mediterana Centrală pentru a ajunge în sudul Italiei.

Participanţii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs ce vizează reformarea legislaţiei europene în materie de azil.

O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un mecanism de criză în reforma legislaţiei europene cu privire la migraţie.

În funcţie de maniera de aplicare a mecanismului de criză la frontierele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În plus, ele ar putea determina unele statele membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.

Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii. Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Totuşi, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, din care numeroşi sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lăzăroiu)