Bruxelles, 27 sep - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Eurodeputata Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European, speră că în reuniunea de joi a miniştrilor de interne din UE se vor înregistra progrese în legătură cu mecanismul de criză ce ar urma să fie inclus în reforma sistemului european de migraţie şi azil.

''Nu sunt purtătoarea de cuvânt a guvernului olandez. Eu sper foarte mult că se va avansa în acest dosar, dar rămâne de văzut. Altfel, este greu de văzut cum va fi adoptat întregul pachet înainte de alegeri. Sunt deja opt ani de când guvernele naţionale sunt incapabile să cadă de acord asupra a ceva, aşadar aş spune că este timpul să îşi asume responsabilităţi'', a declarat eurodeputata olandeză pentru AGERPRES.

Ea a răspuns unei întrebări legate de posibilitatea ajungerii la un acord privind reforma sistemului de migraţie şi azil în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului UE sau până la alegerile europene (6-9 iunie 2024) şi de o eventuală decizie pozitivă privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

''Nu cred că cele două dosare sunt într-adevăr legate, nici măcar neoficial. Personal, simt că ceea ce se întâmplă legat de Schengen este o ruşine absolută. România şi Bulgaria ar trebui să fie primite imediat în Schengen. (...) Aceste subiecte sunt luate ostatice de către guvernele naţionale, din raţiuni politice. Iată de ce eu cred că Europa interguvernamentală este cu adevărat o idee proastă'', a spus Sophia in'T Veld.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se întrunesc joi, la Bruxelles, având ca principale puncte pe agendă migraţia şi azilul, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele săptămâni cu un val masiv de migranţi care traversează Mediterana Centrală pentru a ajunge în sudul Italiei.

Participanţii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs ce vizează reformarea legislaţiei europene în materie de azil.

O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un mecanism de criză în reforma legislaţiei europene cu privire la migraţie.

În funcţie de maniera de aplicare a mecanismului de criză la frontierele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În plus, ele ar putea determina unele statele membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.

Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii. Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Totuşi, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, din care numeroşi sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)