Uniunea Europeană şi 67 de ţări au semnat Tratatul privind Marea Liberă, convenit în martie de ONU, care vizează protejarea apelor marine care nu se află sub jurisdicţia niciunei ţări şi care reprezintă două treimi din oceanele lumii şi cel mai mare habitat al planetei, transmite EFE.

Acordul din martie a fost încheiat după ani de negocieri, iar ratificarea sa deschide calea spre îndeplinirea obiectivului de a proteja cel puţin 30% din oceane, care sunt ameninţate de poluare, schimbări climatice şi posibile exploatări miniere.

În ciuda importanţei lor enorme pentru planetă, aceste ape, situate la peste 200 de mile marine de coastă şi împărţite de toate ţările, au fost gestionate în cadrul unei serii de acorduri şi organisme internaţionale fără o jurisdicţie clară şi cu norme inadecvate pentru protecţia lor.

Aderarea la acest tratat, care a fost adoptat oficial la 19 iunie şi care va face parte din Convenţia-Cadru a ONU privind Dreptul Mării, a fost deschisă în cadrul summitului ONU care se desfăşoară la New York.

Printre ţările care l-au ratificat deja se numără, până acum, Statele Unite, China, Australia, Germania, Franţa, Spania sau Regatul Unit, în timp ce absenţele unor puteri precum Rusia sau India sunt notabile, remarcă EFE.

Organizaţiile de mediu salută ratificarea deoarece prin aceasta, spun ele, guvernele îşi demonstrează angajamentul de a restabili şi de a păstra sănătatea oceanelor, deşi mai sunt încă multe de făcut pentru punerea sa efectivă în aplicare.

Acordul este necesar pentru punerea în aplicare a Cadrului Global pentru Biodiversitate de la Kunming-Montreal, care obligă ţările să protejeze şi să conserve cel puţin 30% din oceane până în 2030.

Într-un comunicat, WWF a subliniat că acordul va permite declararea de zone marine protejate în marea liberă şi va pune ordine în actuala reţea eterogenă de organisme de gestionare, ceea ce va duce la reducerea impactului cumulativ al activităţilor din marea liberă, cum ar fi transportul maritim, pescuitul industrial şi exploatarea altor resurse.

Semnarea tratatului de către guverne este o formalitate care indică disponibilitatea acestora de a ratifica Tratatul privind Marea Liberă prin intermediul procedurilor naţionale, potrivit WWF, care a amintit că sunt necesare 60 de ratificări pentru ca tratatul să intre în vigoare.

Potrivit unui comunicat al MAE, transmis joi AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a semnat Tratatul privind conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine în zonele din afara jurisdicţiei naţionale, în marja participării sale la segmentul la nivel înalt al celei de a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

"Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenţiei privind dreptul mării de la Montego Bay şi reglementează aspecte privind conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine în zonele din afara jurisdicţiei naţionale, precum: conservarea resurselor genetice marine şi protecţia biodiversităţii inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărţire a beneficiilor, transferul de tehnologie şi consolidarea capacităţilor statelor în curs de dezvoltare", precizează Ministerul de Externe de la Bucureşti.

România încurajează celelalte state ONU să semneze şi să ratifice cât mai rapid şi într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară aderarea a 60 de state pentru intrarea lui în vigoare. AGERPRES/ (AS - editor: Vicenţiu Purcărea, editor online: Anda Badea)