Curajul pompierilor români care participă la operaţiunile de stingere a incendiilor de vegetaţie din Grecia a fost elogiat de localnicii din această ţară mediteraneeană, potrivit unui articol publicat în cotidianul american The New York Times.

În satul Dadia din nordul Greciei, în care trăiesc câteva sute de oameni şi care se află în proximitatea unui parc naţional ce găzduieşte mai multe exemplare dintr-o specie rară de vulturi, zeci de pompieri din Europa se reunesc în fiecare seară pentru a evalua activitatea depusă în timpul zilei şi pentru a-şi alimenta vehiculele cu apă şi carburant.

Epuizaţi şi cu chipurile acoperite de funingine, ei încearcă să stingă cel mai devastator incendiu de vegetaţie din istoria recentă a Europei, care continuă să avanseze în pădurile virgine de pe dealurile din apropiere.

Aerul poluat din mica piaţă aflată în centrul satului este plin de cenuşă, care se depune încet pe pământ ca un strat de zăpadă. Localnicii se pregătesc adeseori să petreacă încă o noapte încărcată de nelinişte şi lipsită de somn. La sfârşitul zilei, ei deschid cafeneaua din piaţă, trag scaunele pe trotuare şi le oferă pompierilor băuturi şi gustări.

Localnicii din Dadia le sunt profund recunoscători pompierilor străini care muncesc din greu pentru a le salva vieţile, mijloacele de trai şi natura înconjurătoare, luptând împotriva flăcărilor alături de colegii lor eleni.

"Românii sunt ca nişte maşini! Nu se tem de nimic - suntem norocoşi că ei se află aici", a exclamat Dimos Gabranis, născut şi crescut în Dadia, care s-a grăbit să revină în satul natal venind dintr-un oraş apropiat, săptămâna trecută, pentru a ajuta la stingerea flăcărilor.

Pe reţelele de socializare, grecii fac glume despre posibilitatea de a găsi locuinţe şi neveste pentru pompierii europeni veniţi în sat, pentru ca aceştia să nu mai plece niciodată.

Incendiul din Dadia continua să ardă joi, pentru a 13-a zi la rând. O suprafaţă record de peste 80 de hectare a fost distrusă în regiunea Evros după ce acest incendiu s-a declanşat pe 19 august.

Grecia se află în prima linie a ţărilor europene afectate de criza climatică, un fenomen care a generat valuri de căldură excesivă şi incendii devastatoare în vara acestui an, cu o frecvenţă şi la o scară ce rareori au mai fost văzute până acum. Alte ţări cu deschidere la ţărmurile Mării Mediterane, precum Italia, Spania şi Franţa, se confruntă cu provocări similare, în timp ce în celelalte regiuni ale continentului european se produc episoade caniculare şi inundaţii.

Combinaţia dintre valuri de căldură, vânturi puternice şi vegetaţie inflamabilă - alcătuită în principal din pini - a făcut ca pădurile Greciei să devină extrem de uscate şi să ardă foarte uşor, copleşindu-i pe pompierii eleni care, potrivit criticilor, nu dispun nici măcar de resursele necesare pentru a stinge incendiile sezoniere obişnuite, cu atât mai puţin pentru a stinge mega-incendiile din acest an.

În regiunea Evros, sute de pompieri şi zeci de aeronave au fost desfăşurate pentru a controla incendiul. Însă aceste eforturi nu au fost suficiente.

Pentru a-şi spori capacitatea de reacţie, Grecia a cerut ajutor din partea Uniunii Europene. Blocul comunitar, prin intermediul unui program special, a trimis aeronave, maşini cu apă şi sute de pompieri din Croaţia, Germania, România, Suedia, Cehia şi Cipru.

Săptămâna trecută, aproximativ o cincime dintre pompierii care luptau cu incendiile din Grecia făceau parte din această forţă de intervenţie europeană.

Mecanismul european de protecţie civilă a fost înfiinţat în urmă cu peste două decenii ca un program voluntar de coordonare în cadrul căruia ţările din UE oferă asistenţă unui stat confruntat cu o situaţie de urgenţă, atât în cadrul UE, cât şi în afara sa.

Dar, începând din 2019, UE a creat un nou program de combatere a dezastrelor, denumit rescEU. Acesta este finanţat în totalitate de Uniunea Europeană şi nu funcţionează pe bază de voluntariat: dacă un stat membru cere asistenţă, forţa de reacţie din cadrul programului rescEU trebuie să ofere ajutor.

Programul se află încă la începuturile sale. Bugetul lui din acest an este de doar 23 de milioane de euro şi include 28 de aeronave specializate şi 440 de pompieri din 11 ţări din UE, care au fost trimişi preventiv în Grecia, Portugalia şi Franţa.

Incendiile de pădure reprezintă principalul său obiectiv, însă programul răspunde şi altor nevoi, precum construirea de adăposturi mobile, furnizarea de mijloace de transport în regim de urgenţă şi de electricitate în situaţii de criză, gestionând totodată urgenţe medicale şi incidente chimice, biologice şi nucleare. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)