Strasbourg, 11 iul - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Eurodeputata Ramona Strugariu, raportor de opinie din partea Comisiei de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) privind directiva anti-SLAPP, a subliniat marţi importanţa acestei directive şi a Actului european pentru libertatea presei (EMFA) pentru protejarea mass-media şi garantarea libertăţii presei în Uniunea Europeană.

Eurodeputata, membră a grupului Renew Europe, a participat marţi la o întâlnire cu jurnalişti din zece state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România.

Acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP) sunt în general iniţiate de persoane fizice, grupuri de lobby, corporaţii şi organe de stat cu autoritate. Scopul lor constă în cenzurarea, intimidarea şi reducerea la tăcere a criticilor, împovărându-i cu costul unei apărări în instanţă până când aceştia renunţă la critici sau la opoziţie. Persoanele vizate în mod obişnuit de acţiunile de tip SLAPP sunt jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului. Pot fi vizate şi alte persoane implicate în acţiuni de mobilizare publică, cum ar fi cercetătorii şi reprezentaţii mediului academic.

Referitor la directiva anti-SLAPP, Ramona Strugariu a subliniat importanţa a două elemente - dimensiunea transfrontalieră şi sancţiunile.

Reprezentanta grupului Renew s-a declarat convinsă că, deşi directiva anti-SLAPP nu poate aborda decât cauzele transfrontaliere, ea va avea un impact şi la nivel naţional.

''Trebuie să menţinem presiunea cât putem de mult asupra statelor membre pentru ca ele să dea curs recomandărilor'' noastre, a spus Strugariu.

În legătură cu EMFA, Strugariu a precizat că ''nu încercăm să reglementăm media, ci să reglementăm un mediu sănătos pentru media şi libertatea presei''. ''Jurnaliştii nu trebuie să-şi dezvăluie sursele şi nu trebuie să fie hărţuiţi sau spionaţi'', a accentuat eurodeputata.

Comisia pentru cultură şi educaţie a PE (CULT) ar urma să se pronunţe asupra Actului european pentru libertatea presei în toamna acestui an.

Potrivit eurodeputatei, abordarea Parlamentului European este "mai ambiţioasă'' atât în cazul directivei anti-SLAPP, cât şi în cel al EMFA.

La 23 iunie, Comisia de afaceri juridice a PE (JURI) a adoptat raportul privind propunerea CE privind combaterea SLAPP, prezentată în aprilie 2022. Amendamentele de compromis, adoptate de JURI, introduc o clauză de armonizare minimă, extind definiţiile ''proceduri abuzive în justiţie'' şi ''participare publică'' şi stabilesc un drept al persoanelor implicate în participare publică la informare, ajutor juridic, asistenţă financiară şi sprijin psihologic. Deciziile judecătoreşti privind procedurile abuzive vor fi incluse în registrele naţionale şi în registrul de la nivelul UE. Fiecare stat membru va fi obligat să înfiinţeze un birou unic compus din reţele naţionale de avocaţi specializaţi, jurişti practicanţi şi psihologi, pentru a oferi, la cerere, informaţii, protecţie şi asistenţă persoanelor vizate de procedurile abuzive.

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns, la începutul lunii iunie, la o poziţie comună cu privire la propunerea legislativă a Comisiei Europene care va proteja jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului împotriva cererilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive.

Directiva anti-SLAPP urmează să introducă garanţii împotriva unor astfel de cereri în procedurile în materie civilă cu implicaţii transfrontaliere. Persoanele care se confruntă cu cauze SLAPP vor beneficia de o serie de garanţii şi protecţii procedurale:
- garanţie financiară: o instanţă poate hotărî să impună ca reclamantul, şi anume persoana sau societatea care a iniţiat o cauză SLAPP, să furnizeze o garanţie pentru acoperirea cheltuielilor de judecată;
- respingere rapidă: un judecător poate hotărî, după o examinare corespunzătoare a cauzei, să respingă o cerere ca vădit nefondată cât mai devreme posibil în cadrul procedurii; dacă a fost lansată o solicitare de respingere rapidă, reclamantului îi revine sarcina de a demonstra faptul că cererea nu este în mod vădit nefondată;
- costuri: întrucât cauzele SLAPP urmăresc adesea epuizarea resurselor financiare ale unui jurnalist, o instanţă poate hotărî că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP;
- sancţiuni: în cazul unei proceduri judiciare abuzive, o instanţă poate hotărî să impună sancţiuni disuasive sau alte măsuri adecvate în sarcina părţii care a iniţiat procedura respectivă.

Dacă o persoană care locuieşte în UE este vizată de o cauză SLAPP într-o ţară terţă, statele membre UE vor trebui să refuze recunoaşterea şi executarea hotărârii pronunţate în respectiva ţară terţă dacă în statul membru în cauză s-ar considera că aceasta este vădit nefondată sau abuzivă.

Votul în plenul Parlamentului European privind propunerea de directivă anti-SLAPP are loc marţi după-amiază şi va reprezenta poziţia Parlamentului European în negocierile cu Consiliul UE. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)