Comisia pentru petiţii a Parlamentului European cere Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.

Într-o rezoluţie adoptată marţi cu 25 de voturi pentru, zero împotrivă şi zero abţineri, eurodeputaţii membri ai Comisiei pentru petiţii cer Consiliului European să voteze până la sfâşitul lui 2023 în favoarea aderării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, având în vedere că ambele state au îndeplinit deja condiţiile necesare pentru admitere.

Membrii comisiei regretă decizia din 8 decembrie 2022 a Consiliului de a respinge primirea celor două state 'fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare'. Un spaţiu Schengen mai extins, fără controale la frontiere, ar face Uniunea Europeană mai puternică, argumentează ei.

Faptul că România şi Bulgaria se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, mai spun eurodeputaţii.

Cetăţenii din Bulgaria şi România sunt discriminaţi, confruntându-se cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spaţiul Schengen, se arată în text.

Remarcând timpii de aşteptare la trecerile de frontieră, eurodeputaţii arată că întârzierile pe care le suferă românii şi bulgarii pot fi de câteva ore şi chiar zile - comparativ cu 10 minute în absenţa controalelor la frontierele interne -, ceea ce înrăutăţeşte de asemenea condiţiile de muncă ale şoferilor de camioane.

În plus faţă de daunele provocate pieţei unice europene prin obstrucţionarea liberei circulaţii a bunurilor între state membre UE, textul menţionează 'pagubele ireparabile' pentru mediul înconjurător, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea şoferilor, agenţilor vamali şi oamenilor care locuiesc în apropierea trecerilor de frontieră este periclitată de poluarea crescută de la miile de vehicule care aşteaptă zilnic să treacă frontiera şi emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, mai arată europarlamentarii.

Rezoluţia cheamă Comisia Europeană să facă o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit cu începere din iunie 2011 din cauza 'refuzului nejustificat' de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează această instituţie să analizeze posibilităţi de compensare financiară.

Eurodeputaţii mai afirmă că situaţia actuală 'este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă', şi 'subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernare în state terţe'.

Comunicatul aminteşte că executivul UE - Comisia Europeană - a apreciat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, iar Parlamentul European şi-a exprimat în mod repetat sprijinul faţă de această aderare, cel mai recent într-o rezoluţie la 5 octombrie 2022 şi o dezbatere la 14 decembrie 2022. Parlamentul European urmează să îşi exprime votul în legătură cu prezenta rezoluţie în sesiunea plenară programată între 10-13 iulie. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)