Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: România îşi menţine obiectivul de ţară reprezentat de aderarea la spaţiul Schengen în anul 2023, a anunţat joi, la Bruxelles, ministrul de interne Lucian Bode, care şi-a exprimat convingerea că prin intrarea ţării noastre în Schengen va spori substanţial siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene, a frontierelor Schengen şi a cetăţenilor Uniunii Europene.

La Bruxelles se desfăşoară joi Consiliul Uniunii Europene Justiţie şi Afaceri interne, secţiunea afaceri interne, pe a cărui ordine de zi se află şi starea generală a spaţiului Schengen, pe lângă operaţionalizarea sistemului informatic Schengen, tema migraţiei şi azilului şi dezbaterile pe marginea evoluţiei războiului din Ucraina.

''O dezbatere pe acest subiect a avut deja loc şi, în cadrul acestei dezbateri, în intervenţia pe care eu am avut-o, am solicitat finalizarea procesului de extindere a Spaţiului Schengen prin aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an, în anul 2023. Argumentele vă sunt cunoscute tuturor. Aş sublinia doar un singur aspect, cel pe care l-am subliniat şi în intervenţia mea: odată cu extinderea spaţiului Schengen, cu aderarea României la spaţiul Schengen, sunt absolut convins că siguranţa frontierelor externe ale Uniunii Europene, frontierelor Schengen, siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene va fi una mult crescută'', a declarat ministrul Lucian Bode pentru jurnaliştii români prezenţi la reuniunea Consiliului JAI.

Referitor la eforturile politice şi diplomatice făcute în acest an de România în vederea atingerii obiectivului aderării la Schengen, ministrul Bode a amintit, printre altele, că la începutul lunii februarie a avut loc o întâlnire cu caracter tehnic între experţii Ministerului Afacerilor Interne român şi cei ai Ministerului Federal de Interne austriac. De asemenea, pe 13 februarie ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a avut o ''întrevedere foarte bună cu ministrul de interne Gerhard Karner''.

''Nu în ultimul rând, aş vrea să subliniez rezultatele reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, când s-au făcut paşi concreţi în atingerea acestui obiectiv pentru România, prin stabilirea realizării unui proiect pilot la care să participe România şi Serbia, în frontiera România-Serbia şi, evident, să fie implicată şi Austria'', a adăugat oficialitatea română.

Pe de altă parte, ministrul afacerilor interne român a salutat raportul prezentat joi de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Jonansson, care evidenţiază, printre altele, faptul că în primele luni ale anului 2023, valorile migraţiei pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 44% comparativ cu finalul anului trecut.

''Chiar dacă ştim cu toţii, România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest, faptul că aceste valori au scăzut semnificativ, iată, la jumătate, arată că măsurile pe care Comisia, statele membre le-au luat în ultima perioadă au dat rezultate. Totodată, vreau să salut intervenţia mai multor miniştri de interne care, în cuvântul lor, au reafirmat sprijinul pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen'', a spus demnitarul român.

El a salutat intervenţiile mai multor omologi din UE care au reafirmat sprijinul ţărilor lor pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Exemplul remarcat de Lucian Bode a fost cel al ministrului de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui ţară va prelua la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Acesta a solicitat în mod expres ca acest obiectiv să fie atins de către statele membre prin extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria în acest an şi a confirmat, într-o întâlnire bilaterală cu omologul român, că pe 30 martie va veni la Bucureşti într-o vizită de lucru, prilej cu care va fi evocat şi obiectivul aderării României la Schengen, pe care Bucureştiul îl doreşte să devină o prioritate pentru preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.

Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitatea necesară; opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situaţia reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (FRONTEX). AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)