Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Absenţa extinderii Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din martie îngreunează procesul de relansare a dezbaterii despre aderarea la spaţiul Schengen în cursul acestui an, fiind necesară o nouă strategie pentru atingerea acestui obiectiv pentru ţara noastră până la alegerile europarlamentare de anul viitor, a declarat marţi seară eurodeputatul Victor Negrescu pentru AGERPRES.

Europarlamentarul social-democrat, care este vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (CULT) şi membru al comisiilor pentru bugete (BUDG) şi afaceri constituţionale (AFCO) ale Parlamentului European, s-a referit la acest subiect în contextul reuniunii Consiliului JAI din 9 şi 10 martie, a cărei agendă include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen', nu însă şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

''Din păcate, subiectul (extinderii) Schengen nu este pe ordinea de zi a Consiliului JAI din luna martie şi acest lucru îngreunează procesul de relansare a dezbaterii despre aderarea la spaţiul Schengen în cursul acestui an, pentru că un eventual vot, sau un nou vot, trebuie pregătit. Vă reamintesc că anul trecut au fost două reuniuni care au precedat votul din decembrie în care s-a discutat despre extinderea zonei Schengen şi au fost discutate, cu acele ocazii, inclusiv draft-urile ce reglementau aderarea la spaţiul Schengen. În acest context, este evident că trebuie să venim cu o nouă strategie pentru a obţine acest deziderat pentru ţara noastră până la alegerile europarlamentare de anul viitor. Asta înseamnă să fim mai prezenţi în capitalele europene, să dezvoltăm o acţiune comună împreună cu Comisia Europeană în aşa fel încât să convingem partenerii europeni şi, de ce nu, în acelaşi timp să încercăm un dialog cu partenerii austrieci, mediat - dacă nu se poate direct - de Comisia Europeană sau de statele influente din Uniunea Europeană'', a afirmat Negrescu în declaraţia acordată AGERPRES.

El a ţinut să amintească faptul că în următoarea perioadă vor avea loc alegeri regionale în Austria, iar din discuţiile purtate cu mai mulţi oficiali europeni sunt semnale că ar putea exista o anumită flexibilizare a poziţiei austriece după respectivele alegeri.

''Înţeleg că şi Suedia, şi Spania, care deţin succesiv preşedinţia Consiliului UE în acest an, caută soluţii. În acest sens, personal am fost în dialog cu reprezentanţii ambelor state, am fost chiar la Madrid, am discutat cu miniştrii suedezi. Căutăm soluţii şi este important ca în această logică toţi actorii relevanţi din România să sprijine acest demers important pentru ţara noastră'', a accentuat eurodeputatul social-democrat.

În opinia sa, este nevoie să se revină la un alt fel de argumente, ''să arătăm încă o dată că acest veto aplicat extinderii zonei Schengen cu România şi Bulgaria este de fapt un veto la adresa solidarităţii europene şi că miza depăşeşte România şi este mult mai amplă, ce ţine inclusiv de capacitatea noastră de răspuns la actualele provocări''.

O eventuală decuplare a aderării României de cea a Bulgariei nu mai este de actualitate, contextul de acum fiind diferit de cel de la finalul anului trecut. ''Eu cred că momentul decuplării a fost ratat. Se putea face acest lucru anul trecut în contextul în care Croaţia avea un document de aderare la spaţiul Schengen separat şi puteam solicita şi noi la momentul respectiv acest lucru. La momentul respectiv am spus aceste elemente în spaţiul public. Astăzi este mult prea târziu; vorbim despre o aderare la pachet, în consecinţă nu avem doar refuzul Austriei, avem şi refuzul Olandei. De altfel, imediat după acel vot din decembrie, cancelarul austriac şi premierul olandez s-au întâlnit şi au declarat public la momentul respectiv - ar fi trebuit să fim poate mai atenţi la ceea ce s-a spus - că nu vor mai susţine extinderea Schengen fără garanţii suplimentare pe zona de migraţie. Or, este foarte greu ca Uniunea Europeană să producă rezultate concrete într-un timp atât de scurt'', a explicat Victor Negrescu.

Reuniunea din 9-10 martie este şi prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie anul trecut, când pe agendă s-a aflat şi aderarea Croaţiei, a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Dintre aceste trei ţări, doar prima a primit atunci undă verde, devenind membră a spaţiului european de liberă circulaţie la 1 ianuarie. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.

Agenda Consiliului JAI mai poate suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), prevăzută pentru miercuri.

Este însă extrem de improbabil ca aderarea României şi a Bulgariei la Schengen să fie introdusă pe agenda Consiliului JAI pe ultima sută de metri, întrucât la începutul anului preşedinţia suedeză a Consiliului UE a declarat nu va iniţia un vot în această chestiune dacă nu este convenit un acord cu ţările care se opun aderării celor două state. Or, în ultima perioadă nu s-a înregistrat nicio schimbare în poziţiile oficiale ale Austriei şi Olandei.AGERPRES/(A - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lăzăroiu)