Comisia Europeană colaborează, în prezent, cu Preşedinţia suedeză a Consiliului UE pentru ca o decizie pozitivă cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen să poată fi luată de Consiliu cât mai curând posibil în acest an. România şi Bulgaria pot conta în continuare pe sprijinul neabătut al Comisiei, dă asigurări miercuri comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-un răspuns la o scrisoare a europarlamentarului Eugen Tomac.

''Extinderea Schengen este o prioritate politică pentru Comisie şi, în 2022, s-au depus eforturi considerabile pentru a sprijini aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria. Comisia a solicitat în mod repetat Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului fără controale la frontierele interne, cel mai recent în comunicarea Comisiei adoptată în noiembrie 2022'', aminteşte comisarul european în răspunsul la o scrisoare ce i-a fost adresată de Eugen Tomac, la 16 ianuarie, pe tema extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria.

''Aţi subliniat pe bună dreptate că aderarea României şi Bulgariei la Schengen răspunde unei promisiuni europene şi unei aşteptări legitime ca aderarea să urmeze atunci când toate condiţiile sunt verificate şi îndeplinite. Este într-adevăr regretabil că, în ciuda muncii neîncetate depuse de Preşedinţia cehă, decizia pentru România şi Bulgaria nu a primit sprijinul unanim al tuturor statelor membre'', mai scrie Ylva Johansson, conform textului transmis joi AGERPRES de europarlamentar.

Oficialul european reafirmă că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic, după ce au depus eforturi considerabile pentru a pune în aplicare cadrul juridic şi operaţional la standarde ridicate pentru aderarea la spaţiul Schengen şi apreciază că ''ar trebui să fie doar o chestiune de timp până când România şi Bulgaria vor face parte pe deplin din Schengen''.

La solicitarea AGERPRES de a comenta cu privire la perspectivele reale ca România să adere la Schengen în acest an, Eugen Tomac a spus că declaraţia comisarului Ylva Johansson este ''valoaroasă si încurajatoare, însă ea semnifică faptul că se va încerca o încheiere pozitivă, nu o garanţie a votului''. El a adăugat că este însă foarte important că subiectul este menţinut în atenţie şi se discută intens pe marginea lui.

''Este un efort comun pe care trebuie sa îl facem pentru a determina în final accesul nostru în Schengen. Sper să se obţină şi rezultate. Este important să insistam, să luptăm pentru un drept pe care l-am câştigat după mulţi ani de efort'', a spus el.

Europarlamentarul a admis că deocamdată nu se întrevăd premise reale pentru soluţionare imediată.

''Nu îmi fac iluzii că Austria îşi va revizui brusc şi subit poziţia. Aşa cum stau lucrurile astăzi, nu întrevăd schimbări majore care să determine Austria să renunţe la veto-ul său. Este însă o încălcare a Tratatelor UE care prevăd clar că aderarea la Schengen are loc atunci când sunt îndeplinite condiţiile, iar România a făcut-o demult. Prin urmare, Consiliul trebuie să acţioneze în consecinţă. Cred că votul din 8 decembrie a fost profund nedrept şi incorect, de aceea am deschis o acţiune la CJUE şi am încredere ca vom avea câştig de cauză'', a declarat politicianul pentru AGERPRES.

La 6 februarie, în calitatea sa de deputat în Parlamentul European, Eugen Tomac (PPE, PMP) a deschis o acţiune împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în legătură cu neacceptarea României de a deveni membră a spaţiului Schengen la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022, ca urmare a opoziţiei Austriei în cazul României şi a Olandei în cazul Bulgariei.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu; editor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)