Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: O dezbatere dedicată împlinirii a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române a avut loc marţi seara, la Cercle Royal Gaulois din Bruxelles, reunind români din ţară şi din diaspora.

În cadrul evenimentului, organizat Asociaţia Proiectul România 2030, au rostit discursuri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi preşedintele Federaţiilor Europene a Academiilor de Medicină, Ştefan Constantinescu. Totodată, s-au alăturat discuţiei Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal 'Regina Maria' din Iaşi, şi Florian Bichir, jurnalist la Evenimentul Istoric.

Au fost prezenţi, printre alţii, şefa Reprezentantei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, eurodeputaţi români, fostul ambasador al României pe lângă UE Mihnea Motoc, fostul ambasador al României la NATO Sorin Ducaru, români care lucrează în Belgia în instituţiile europene sau în companii private.

În intervenţia sa, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a amintit contextul şi semnificaţia momentului din urmă cu 164 de ani care a marcat istoria românilor. ''Astăzi ne amintim de Ziua Unirii din 1859. Cele două principate române, Moldova şi Ţara Românească, şi-au pus atunci destinele laolaltă, printr-un act de voinţă comun, un element ce a stat la baza bulgărelui de zăpadă care a dus la crearea României Mari la 1 decembrie 1918'', a spus el.

Fostul ministru de externe a ţinut să remarce că Alexandru Ioan Cuza nu a fost doar cel care a unit, dar şi cel care a transformat ţara. ''A fost arhitectul primului mare salt istoric, organizând sau reorganizând educaţia, ocrotirea sănătăţii, armata şi ordinea internă, economia agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultura, justiţia. De la el ne-a rămas expresia 'ocaua lui Cuza' sau amintirea nevoii perene de a lupta pentru reguli egale pentru toţi şi împotriva cancerului pe care corupţia o reprezintă pentru prosperitatea şi sănătatea morală a fiecărei naţiuni'', a continuat Mircea Geoană.

El a insistat pe importanţa apartenenţei actuale a ţării noastre la structurile europene şi euroatlantice.

''Astăzi România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, recunoscut şi tot mai respectat de toată lumea. Este membră a celei mai dorite şi invidiate uniuni de state şi face parte din cea mai mare şi puternică alianţă militară a planetei. România este o ţară mare şi plină de resurse şi, chiar dacă drumul ei spre prosperitate încă este lung şi anevoios, uneori frustrant de anevoios, România se află totuşi pe acest drum alături de partenerii şi aliaţii noştri din lumea democratică civilizată'', a afirmat reprezentantul NATO.

O altă idee pe care a ţinut să o evidenţieze Mircea Geoană în discursul său este nevoia găsirii unor soluţii pentru a preveni înstrăinarea şi dezrădăcinarea românilor.

''Nu toţi românii însă trăiesc în România, unii trăiesc în teritorii pe care războaiele şi pacea le-au decupat din corpul ţării. Minorităţi româneşti istorice trăiesc astăzi în Serbia sau Ucraina şi cară cu ele, de decenii, povara unei grele nefericiri. Republica Moldova este o ţară plină de români. Istoria a mutat-o cu totul din matca ei, i-a falsificat uneori certificatul de naştere şi de identitate. Astăzi este un stat independent, care îşi poate decide singur soarta. Suntem cu toţii hotărâţi să ajutăm Republica Moldova în destinul său european, chiar dacă unii încearcă să perpetueze minciuna sovietică conform căreia românii şi moldovenii nu ar fi o unică parte a aceleiaşi naţiuni. (...) Ca să ne unim iarăşi în cuget şi-n simţiri, trebuie să renunţăm la duşmănia dintre noi, la invidie, şi să ne unim în a condamna şi a lupta contra celor care continuă să sape şanţuri, nu să facă punţi, între cei de acasă şi cei de afară'', a adăugat Geoană.

'Mica Unire' din 1859 a reprezentat o etapă importantă în formarea statului naţional unitar român. Pentru prima dată în istorie, concepte precum unitate, libertate, fraternitate şi modernitate au prins contur, iar ţelul românilor - 'Unirea Moldovei şi Tării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc' - aşa cum este menţionat în programul - legământ 'Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei', din 24 mai 1848, a fost posibil.

Potrivit website-ului său (www.ro2030.ro), Proiectul România 2030 este un loc de întâlnire al celor care cred într-o politică a speranţei, decenţei, integrităţii şi echităţii, un accelerator de idei şi soluţii, precum şi o mişcare pentru generarea unui Salt Istoric al României. Punând inovarea în centrul politicilor transformării, Proiectul România 2030 îşi propune să contribuie la un Nou Contract economic, social, democratic şi durabil pentru România. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) Tudor Martalogu/AGERPRES