Europarlamentarul Eugen Tomac din cadrul Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat) califică revoltător faptul că Ucraina refuză comunităţii româneşti dreptul de a se instrui în limba română şi cere preşedintelui Klaus Iohannis să-i explice omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că atât minoritatea ucraineană, cât şi refugiaţii de război primesc în prezent educaţie în limba ucraineană în România, iar statul ucrainean are obligaţia să facă acelaşi lucru.

''Ucraina a moştenit de la URSS o comunitate de aproape un milion de vorbitori de limba română. A refuza acestei comunităţi, care astăzi luptă, cot la cot cu ceilalţi cetăţeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Şi este revoltătoare. Preşedintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorităţi naţionale are obligaţia, în numele statului român, să acţioneze imediat şi să-i explice lui Zelenski că atât minoritatea ucraineană, cât şi refugiaţii de război primesc în prezent educaţie în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligaţia să facă acelaşi lucru'', scrie europarlamentarul român (Partidul Mişcarea Populară) vineri într-o postare pe Facebook, cu titlul ''Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face''.

Apreciind ca admirabilă şi corectă poziţia românilor faţă de ''soarta crudă a ucrainenilor care au fugit din calea gloanţelor'' şi că România trebuie să sprijine în continuare Ucraina în efortul său de a rezista războiului declanşat de Putin, politicianul remarcă faptul că autorităţile de la Kiev nu înţeleg că ''orice mişcare bruscă prin care încearcă, sub presiunea momentului, să-şi impună o linie nouă, agresivă, îndreptată împotriva minorităţilor nu ajută cu nimic''.

''Atât timp cât ucrainenii condamnă procesul sovietic de deznaţionalizare şi rusificare forţată, au obligaţia să nu uite că şi românii au fost deznaţionalizaţi, deportaţi şi asimilaţi. Această politică trebuie să înceteze odată cu ieşirea de sub influenţa Moscovei. Kievul trebuie să înţeleagă: ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!'', conchide europarlamentarul român.

Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 decembrie o lege a educaţiei care limitează accesul minorităţilor la educaţie în limba maternă.

Într-un comunicat publicat joi, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti consideră "regretabil" faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, "a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie'',precum şi faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română".

Ministerul român aminteşte că "România susţine pe deplin parcursul european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii".

MAE subliniază că a solicitat în mod repetat părţii ucrainene consultarea temeinică a comunităţii române din Ucraina în procesul elaborării şi adoptării legii.

Pe fond, arată reprezentanţii ministerului român, legea reprezintă "o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean".AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)