România doreşte să dea un nou impuls relaţiilor bilaterale şi să dezvolte un dialog instituţional la nivel înalt cu Ciprul, a declarat Dan Mihalache, ambasadorul României la Nicosia.

Într-un interviu acordat agenţiei cipriote de presă CNA, cu ocazia Zilei Naţionale a României, ambasadorul a declarat că sprijinul administrativ şi consular acordat comunităţii româneşti din Cipru a fost o componentă foarte importantă a activităţii ambasadei, cele mai recente cifre sugerând că, în prezent, sunt înregistraţi în Cipru aproximativ 46.000 de români, fără a lua în considerare lucrătorii sezonieri, în special în timpul verii, şi persoanele care lucrează în zonele ocupate din Cipru.

"Deşi acest număr ar putea părea mic în comparaţie cu alte comunităţi din diaspora din străinătate, ei constituie 5% din populaţia cipriotă şi sunt al treilea grup etnic ca mărime de pe insulă", a explicat el.

Comunitatea românească din Cipru este una stabilă şi bine integrată, a continuat Mihalache, datorită şi sprijinului Republicii şi al Bisericii Ortodoxe Greceşti, şi este formată din persoane care au venit mai ales în anii '90. Un alt grup a venit înainte de revoluţia din 1989, în special prin căsătorii cu ciprioţi care au studiat în România, dar majoritatea sunt membri ai diasporei economice care au venit în anii 1990 şi 2000, atraşi de oportunităţi mai bune, a detaliat ambasadorul.

"În timp, condiţiile s-au schimbat, deoarece nivelul veniturilor şi costul vieţii în cele două ţări sunt acum similare, ceea ce înseamnă că tendinţa de migraţie aproape că s-a oprit, cu excepţia muncitorilor sezonieri, mai ales în industria HORECA", a spus Mihalache, subliniind că, în ciuda faptului că după criza economică şi pandemie aproximativ 10.000 de persoane s-au întors în România, Cipru rămâne un loc atractiv pentru a trăi.

Referitor la eforturile comunităţii româneşti de a menţine legăturile cu ţara, diplomatul român a precizat că generaţia tânără se confruntă cu o provocare similară cu cea a membrilor diasporei cipriote, şi anume că au nevoie de ajutor pentru a-şi păstra identitatea naţională, având în vedere că pot avea dificultăţi în a-şi vorbi limba maternă sau în a stabili legături personale cu ţara de origine.

Existenţa şcolilor româneşti pe întreg teritoriul Ciprului este foarte utilă în acest sens, a subliniat el, adăugând că în prezent există nouă şcoli de sâmbătă pentru copii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, administrate de Alianţa Românilor din Cipru, fondată parţial de statul român şi ajutată de instituţiile publice din Cipru.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale dintre România şi Cipru, Mihalache a spus că acestea au fost în mod tradiţional bune de la înfiinţarea Republicii în 1960, dar România doreşte să le dea un nou impuls.

În anii 2000, România a fost foarte concentrată pe aderarea la NATO şi la UE, iar relaţiile bilaterale cu Cipru au fost văzute prin prisma acestor obiective, a explicat el, menţionând că acum există multe domenii noi de cooperare, cum ar fi IT, unde cele două ţări se pot ajuta reciproc, şi educaţia, în legătură cu care a spus că, de la începutul anului 2023, va exista o catedră de limbă şi civilizaţie românească în cadrul Universităţii de Tehnologie din Cipru, care ar putea fi folosită ca un mijloc pentru consolidarea cooperării între diverse universităţi româneşti şi cipriote.

Ambasadorul român a mai spus că, în prezent, există schimburi economice ascendente între România şi Cipru, cu o creştere înregistrată de 50% între 2020 şi 2021 şi de 35% în primele şase luni ale anului 2022, adăugând că există loc pentru continuarea cooperării în domeniile educaţiei şi culturii.

Mihalache a mai spus că partea română intenţionează să dezvolte un dialog instituţional la nivel înalt cu Cipru pe parcursul anului viitor, adăugând că este momentul să se organizeze o vizită la nivel înalt a preşedintelui României în Cipru anul viitor şi o întâlnire la nivel înalt între miniştrii de externe pentru a stabili poziţii comune în cadrul UE şi a concepe un viitor plan de cooperare.

În chestiunea cipriotă, România a susţinut poziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite bazată pe dreptul internaţional şi pe cererea legitimă a Republicii Cipru ca dreptul internaţional să fie respectat, a spus diplomatul român, apreciind că războiul din Ucraina evidenţiază necesitatea de a rămâne la principiile dreptului internaţional. "În acest sens, Cipru va avea sprijinul nostru în instituţiile internaţionale şi în cadrul UE", a subliniat el.

În ceea ce priveşte Ucraina, el a spus că, deşi România nu este foarte dependentă de gazul rusesc, rămâne în prima linie a lumii occidentale, orientată spre valori democratice, şi simte presiunea agresiunii ruseşti, având în vedere că are o graniţă estică lungă cu Ucraina, iar Marea Neagră este o zonă geopolitică foarte critică.

Referitor la ultimele evoluţii privind accesul României la spaţiul Schengen, Mihalache a declarat, între altele: "Ceea ce am învăţat în această dezbatere despre Schengen din ultimele luni, şi ar trebui să fie ţinut minte de toate statele membre, este că nu avem de-a face cu criterii obiective, ci cu diverse interese de stat şi dezbateri politice interne, ceva nu foarte corect din punct de vedere al solidarităţii europene. Dacă dorim să construim o Europă mai puternică, solidaritatea şi criteriile trebuie să fie eficiente", a subliniat el.

Parteneriatul cu Statele Unite şi apartenenţa la NATO oferă României elementul de securitate de care a avut nevoie în mod istoric în această zonă geopolitică foarte complicată, conflictul dintre Rusia şi Ucraina în proximitatea României arătând cât de important este pentru România să fie un partener strategic pentru SUA şi NATO, a spus Mihalache, întrebat despre principalele provocări şi principalele aspiraţii ale ţării.

"Apartenenţa la UE oferă instrumente pentru atingerea obiectivelor economice şi de modernizare, dar mai avem de lucrat la reducerea decalajelor de infrastructură, de dezvoltare economică şi de calitate a vieţii", a continuat el, subliniind că România va trebui să îşi proiecteze rolul în cadrul UE, dar şi ca partener în zonele tradiţionale în care a avut un rol politic, cum ar fi Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Ciprul fiind un element important în această zonă.

"Românii vor să fie mândri că sunt români în Europa şi în lume, ca parteneri şi ca o ţară puternică într-o lume foarte complexă", a conchis el.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

1 Decembrie - Ziua Naţională a României