Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei) a publicat vineri o opinie urgentă privind trei legi referitoare la sistemul judiciar din România: legea Consiliului Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară şi statutul magistraţilor (judecători şi procurori), a informat Consiliul Europei într-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, comisia nu poate exclude existenţa în cele trei reglementări şi a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcţia corectă.

Se remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând absenţa amestecului politic în activitatea DNA.

Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgenţă, pregătirile au inclus consultarea tuturor părţilor interesate, apreciază comisia. Numirea şi destituirea procurorilor cu funcţii importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părţi în astfel de numiri asigură transparenţa.

Conform prevederilor legale, instrucţiunile superiorilor către procurorii subordonaţi trebuie date în scris, trebuie să fie legale şi trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaţilor. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA şi DIICOT, iar controlul Ministerului Justiţiei este limitat la problemele de management.

Comisia de la Veneţia regretă totuşi că autorităţile din România nu i-au solicitat opinia privind proiectele de lege şi formulează mai multe recomandări pentru modificarea legislaţiei în domeniul judiciar.

Astfel, în opinia comisiei ar trebui să fie selectaţi prin concurs şi adjuncţii şefilor instanţelor şi parchetelor. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui numiţi pe termen mai lung, fără posibilitatea unui al doilea mandat. Procurorul general nu ar trebui să ocolească ierarhia când constată că procurorii iau măsuri ilegale sau nejustificate; în astfel de cazuri, aceştia ar trebui atenţionaţi pe cale ierarhică. Legislaţia ar trebui să prevadă explicit că poliţia judiciară nu răspunde în faţa Ministerului de Interne pentru activităţile desfăşurate.

Comisia atrage atenţia că sunt foarte importante şi condiţiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realităţile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toţi participanţii la sistemul judiciar - judecători, procurori, ministerul justiţiei şi preşedintele - să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiţiei.

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În 25 octombrie, ministrul român al justiţiei a solicitat ca opinia să fie formulată în regim de urgenţă. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

• MJ: Comisia de la Veneţia apreciază la modul general că legile Justiţiei sunt orientate 'în direcţia corectă'