Comisia Europeană cere Consiliului să aprobe fără întârziere aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen
Comisia Europeană cere Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.
Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia salută reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen.
"De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcţionare a Spaţiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei şi, mai recent, de când se confruntă cu consecinţele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deşi cele trei ţări sunt deja obligate parţial să respecte regulile Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate şi, prin urmare, ele nu se bucură pe deplin de beneficiile care decurg din apartenenţa la Spaţiul Schengen (...) A deveni pe deplin parte a Spaţiului Schengen este o cerinţă pentru aceste state membre şi, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condiţiile", se precizează în comunicarea CE.
"Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontierele interne, va face Europa mai sigură - printr-o protecţie consolidată a frontierelor noastre externe comune şi o cooperare poliţienească eficientă -, mai prosperă - prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor interpersonale şi de afaceri - , şi mai atractivă - prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne", subliniază Bruxellesul.
"Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.
"Este momentul să spunem 'Bine aţi venit'. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (...) Aşteptarea a fost prea mare", a mai spus ea, care a precizat că acum Consiliul trebuie să ia o decizie.
"Mă aştept ca statele membre să ia această decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţări. Şi, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson.
"Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibă o bază mai bună pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem că toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijin toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.
Întrebată despre adoptarea Legilor Justiţiei în România înainte de a fi primită o opinie din partea Comisiei de la Veneţia, Ylva Johansson a spus că este vorba de "piste diferite".
"Comisia a întărit evaluarea tuturor statelor membre în privinţa statului de drept. De asta avem acest raport privind statul de drept (...) Credem că este un instrument puternic şi care funcţionează bine şi pe care îl folosim cu toate statele membre, inclusiv România. Acum avem şi noua condiţionalitate privind bugetul, pentru toate statele membre. Când vine vorba de extinderea Spaţiului Schengen, cerinţa pentru statele membre este să îndeplinească aquis-ul Schengen (...) Asta am evaluat şi am stabilit că este îndeplinit" de către România, a explicat ea.
Sub preşedinţia cehă, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne va vota la 8 decembrie cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.
"România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi o cooperare poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării", se arată în comunicarea Comisiei Europene.
"Bulgaria a instituit o gestionare puternică a frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor şi controale sistematice la frontieră. Combaterea criminalităţii transfrontaliere este prioritizată prin cooperarea poliţienească internaţională, inclusiv cu Europol. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecţie internaţională, respectând principiul nereturnării", precizează Comisia în legătură cu Bulgaria.
Bruxellesul evidenţiază totodată că misiunea voluntară de evaluare, desfăşurată de experţi în luna octombrie, "a confirmat faptul că Bulgaria şi România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme şi instrumente (privind Schengen - n.r.), dar şi că au consolidat în mod substanţial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două ţări s-au dovedit a avea un istoric model de punere în aplicare a normelor Schengen".
"Este un raport extrem de pozitiv şi vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre nivelul de pregătire şi contribuţia pe care România, dar şi celelalte două state, Bulgaria şi Croaţia, o pot aduce Spaţiului Schengen. Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată", a declarat la rândul său comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, într-o întâlnire cu jurnalişti români la Bruxelles.
"Noi am ilustrat din partea Comunităţii de Transport, într-un limbaj foarte clar (...), că tot ceea ce înseamnă transport şi trecere printr-o frontieră Schengen înseamnă pierderi mari pentru economia europeană, şi am adus şi acest argument suplimentar pentru a sprijini o decizie într-un sens pozitiv" în cadrul Consiliului, a adăugat ea.
"E greu de previzionat (ce se va întâmpla în cadrul Consiliului - n.r.), pentru că e pur şi simplu un joc politic (...) Eu am observat că există argumente pur şi simplu obiective. Vorbim de bani pentru economia europeană. Foarte mulţi care sunt pierduţi, nu numai de ţările acestea, ci de tot spaţiul economic european. Atunci, nu e numai interesul nostru (al României - n.r.), e interesul tuturor - şi al pieţei comune, şi al arhitecturii de securitate - să intrăm. Cel puţin acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles. Depăşeşte interesul şi pledge-ul nostru. Deja pare a fi un lucru de interes comun pentru spaţiul european. Să sperăm să această formă de presiune a argumentelor va fi de data asta câştigătoare şi va depăşi reticenţa (Olandei - n.r.)", a mai spus Vălean.
"Nu există - şi nu este corect să existe - o legătură directă între MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare - n.r.), care de fapt evaluează starea justiţiei, şi pregătirea sau statutul Schengen", a precizat ea.
"A fost un efort diplomatic al României la Bruxelles care s-a văzut. A fost o prezenţă politică foarte activă, pe care nu am văzut-o în alţi ani", a adăugat Vălean. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Acord de cooperare între agențiile de presă AGERPRES și MOLDPRES
Agenția publică de presă MOLDPRES din Republica Moldova a încheiat un Acord de colaborare cu agenția AGERPRES din România, iar documentul prevede schimbul și difuzarea reciprocă a știrilor, articolelor, imaginilor și informațiilor actuale de interes public. De asemenea, prin intermediul acestuia, instituțiile își propun să colaboreze eficient
Șofer român, condamnat în Franța pentru trafic de cocaină
Un șofer român a fost condamnat joi de un tribunal francez la o amendă de peste 25 de milioane de euro și o pedeapsă de zece ani de închisoare după descoperirea a 438 de kilograme de cocaină în camionul său, a anunțat parchetul, relatează AFP. El a fost condamnat pentru 'transport, deținere, import' de cocaină, 'a
CJUE: Un stat membru UE nu poate refuza un mandat de arestare dacă procesul penal se află încă pe rol
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat joi în favoarea instanței naționale spaniole, hotărând că un stat membru în care locuiește o persoană urmărită nu poate refuza să execute un mandat european de arestare emis pentru a asigura prezența persoanei respective într-un proces penal aflat pe rol, informează EFE.
Diana Stroia, prima româncă învestită High Sheriff în Regatul Unit
Românca Diana Stroia a fost învestită în rolul de High Sheriff al regiunii West Glamorgan din Țara Galilor, fiind pentru prima dată când un cetățean român este numit în această funcție onorifică, cu tradiție de peste 1.000 de ani în sistemul britanic, a informat joi într-un comunicat de presă platforma RePatriot.
Regatul Unit: Un român a fost arestat de poliția antitero în legătură cu un incendiu la un depozit DHL lângă Birmingham
Un bărbat român a fost arestat de poliția antitero din Regatul Unit, care investighează un incendiu la un depozit DHL din apropierea orașului Birmingham, informează joi PA Media și dpa. Poliția Metropolitană din Londra a transmis că bărbatul de 38 de ani a fost arestat, pe baza Legii Securității Naționale, sub suspiciunea că a ajutat un
Atașatul militar al României la Moscova și adjunctul său, declarați 'persona non grata' de către Rusia
Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda, pentru a-i înmâna o notă prin care Rusia aduce la cunoștință faptul că îi declară 'persona non grata' pe atașatul pe probleme militare al ambasadei României în Federația Rusă și pe adjunctul acestuia, conf
Mircea Cărtărescu - prezent, joi, la serata literară 'Piu libri piu liberi' cu sprijinul IRCCU Veneția
Scriitorul Mircea Cărtărescu va participa, joi, la serata literară 'Piu libri piu liberi' - Târgul național al editurilor mici și mijlocii de la Roma - organizată la Teatrino di Palazzo Grassi al The Pinault Collection. Potrivit unui comunicat al Serviciului Promovare și Comunicare al ICR transmis miercuri AGERPRES, desfășurat cu sprijinul Instit
'Podul de Flori' devine realitate: Piatra de temelie va fi pusă la 26 aprilie, anunță ministrul moldovean al infrastructurii
Construcția podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (Republica Moldova), va începe pe 26 aprilie, în sâmbăta Paștelui Blajinilor, ceremonia de lansare a lucrărilor urmând să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului, a anunțat luni într-o emisiune la Radio Moldova ministrul moldovean al infrastruc
România/alegeri: Ponta spune că, dacă va fi ales, va stopa exporturile de cereale ucrainene prin porturile românești (Reuters)
București, 7 apr /Agerpres/ - Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale din România, a declarat luni că, dacă va fi ales, va stopa exporturile de grâne ucrainene prin porturile românești de la Marea Neagră, pentru a proteja fermierii locali, dar s-a angajat să apere Republica Moldova în cazul unui atac rusesc, transmite Reuters, citând u
BTA/ Expoziție care explorează regiunile granițelor dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, la Sofia
După doi ani de cercetare și explorare în regiunile granițelor dintre Bulgaria, Grecia și Turcia, proiectul european B-Shapes intră în 'Episodul 2' cu expoziția 'Prin prisma granițelor' ('Through the Prism of Borders'). Aceasta va fi găzduită de Muzeul Național de Istorie din Sofia, în perioada 8 aprilie - 29 august.
Ministrul de externe ungar condamnă incidentele împotriva etnicilor maghiari din România
'Considerăm incidentele împotriva etnicilor maghiari din România drept inacceptabile și le condamnăm în termenii cei mai puternici posibil', a afirmat vineri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, transmite MTI. Peter Szijjarto a postat pe Facebook, după discuții cu omologul său românul său Emil Hurezeanu,
Ungaria: Un oficial guvernamental le cere autorităților române să ia 'măsuri decisive împotriva faptelor antimaghiare'
Secretarul de stat ungar pentru politicile privind comunitățile maghiare din afara țării, Lorinc Nacsa, a făcut apel vineri la autoritățile române să ia 'măsuri decisive' împotriva faptelor anti-maghiare, informează MTI. Nacsa a amintit într-o postare pe Facebook că în urmă cu câteva zile la Cluj au fost b
Raport al TikTok despre alegerile din România: amenințări constatate, măsuri luate și colaborarea cu autoritățile naționale și ale UE
Un raport elaborat de TikTok în calitate de semnatar al Codul de conduită privind dezinformarea, în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, prezintă amenințările observate în legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 din România, măsurile luate în perioada premergătoare alegerilor și
Parlamentul European a dat undă verde desemnării lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a dat marți undă verde desemnării Lucian Romașcanu, nominalizat de guvernul român, ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE). Eurodeputații au susținut numirea sa cu 437 voturi pentru, 128 împotrivă și 92 abținer
Franța: Condamnarea lui Marine Le Pen 'nu este o decizie politică', afirmă procurorul general
'Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali', a declarat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării cu o zi în urmă a liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, relatează France Press