Comisia Europeană cere Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.

Într-o comunicare adoptată miercuri privind un Spaţiu Schengen mai puternic, Comisia salută reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen.

"De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcţionare a Spaţiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei şi, mai recent, de când se confruntă cu consecinţele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deşi cele trei ţări sunt deja obligate parţial să respecte regulile Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate şi, prin urmare, ele nu se bucură pe deplin de beneficiile care decurg din apartenenţa la Spaţiul Schengen (...) A deveni pe deplin parte a Spaţiului Schengen este o cerinţă pentru aceste state membre şi, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condiţiile", se precizează în comunicarea CE.

"Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontierele interne, va face Europa mai sigură - printr-o protecţie consolidată a frontierelor noastre externe comune şi o cooperare poliţienească eficientă -, mai prosperă - prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor interpersonale şi de afaceri - , şi mai atractivă - prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne", subliniază Bruxellesul.

"Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen - n.r.). Iar UE este pregătită să le primească", a declarat miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

"Este momentul să spunem 'Bine aţi venit'. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (...) Aşteptarea a fost prea mare", a mai spus ea, care a precizat că acum Consiliul trebuie să ia o decizie.

"Mă aştept ca statele membre să ia această decizie pozitivă importantă şi istorică. Un moment de mare mândrie pentru cetăţenii celor trei ţări. Şi, cel mai important, o decizie în interesul nostru, al tuturor", a adăugat Ylva Johansson.

"Motivul pentru care am adoptat această comunicare este de a ajuta statele membre să ajungă la o concluzie, să aibă o bază mai bună pentru decizia lor, înaintea Consiliului de la 8 decembrie (...) Credem că toate faptele sunt pe masă deja. Dar suntem pregătiţi să sprijin toate răspunsurile suplimentare care sunt necesare pentru statele membre", a subliniat ea.

Întrebată despre adoptarea Legilor Justiţiei în România înainte de a fi primită o opinie din partea Comisiei de la Veneţia, Ylva Johansson a spus că este vorba de "piste diferite".

"Comisia a întărit evaluarea tuturor statelor membre în privinţa statului de drept. De asta avem acest raport privind statul de drept (...) Credem că este un instrument puternic şi care funcţionează bine şi pe care îl folosim cu toate statele membre, inclusiv România. Acum avem şi noua condiţionalitate privind bugetul, pentru toate statele membre. Când vine vorba de extinderea Spaţiului Schengen, cerinţa pentru statele membre este să îndeplinească aquis-ul Schengen (...) Asta am evaluat şi am stabilit că este îndeplinit" de către România, a explicat ea.

Sub preşedinţia cehă, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne va vota la 8 decembrie cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.

"România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi o cooperare poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării", se arată în comunicarea Comisiei Europene.

"Bulgaria a instituit o gestionare puternică a frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor şi controale sistematice la frontieră. Combaterea criminalităţii transfrontaliere este prioritizată prin cooperarea poliţienească internaţională, inclusiv cu Europol. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecţie internaţională, respectând principiul nereturnării", precizează Comisia în legătură cu Bulgaria.

Bruxellesul evidenţiază totodată că misiunea voluntară de evaluare, desfăşurată de experţi în luna octombrie, "a confirmat faptul că Bulgaria şi România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme şi instrumente (privind Schengen - n.r.), dar şi că au consolidat în mod substanţial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două ţări s-au dovedit a avea un istoric model de punere în aplicare a normelor Schengen".

"Este un raport extrem de pozitiv şi vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre nivelul de pregătire şi contribuţia pe care România, dar şi celelalte două state, Bulgaria şi Croaţia, o pot aduce Spaţiului Schengen. Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată", a declarat la rândul său comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, într-o întâlnire cu jurnalişti români la Bruxelles.

"Noi am ilustrat din partea Comunităţii de Transport, într-un limbaj foarte clar (...), că tot ceea ce înseamnă transport şi trecere printr-o frontieră Schengen înseamnă pierderi mari pentru economia europeană, şi am adus şi acest argument suplimentar pentru a sprijini o decizie într-un sens pozitiv" în cadrul Consiliului, a adăugat ea.

"E greu de previzionat (ce se va întâmpla în cadrul Consiliului - n.r.), pentru că e pur şi simplu un joc politic (...) Eu am observat că există argumente pur şi simplu obiective. Vorbim de bani pentru economia europeană. Foarte mulţi care sunt pierduţi, nu numai de ţările acestea, ci de tot spaţiul economic european. Atunci, nu e numai interesul nostru (al României - n.r.), e interesul tuturor - şi al pieţei comune, şi al arhitecturii de securitate - să intrăm. Cel puţin acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles. Depăşeşte interesul şi pledge-ul nostru. Deja pare a fi un lucru de interes comun pentru spaţiul european. Să sperăm să această formă de presiune a argumentelor va fi de data asta câştigătoare şi va depăşi reticenţa (Olandei - n.r.)", a mai spus Vălean.

"Nu există - şi nu este corect să existe - o legătură directă între MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare - n.r.), care de fapt evaluează starea justiţiei, şi pregătirea sau statutul Schengen", a precizat ea.

"A fost un efort diplomatic al României la Bruxelles care s-a văzut. A fost o prezenţă politică foarte activă, pe care nu am văzut-o în alţi ani", a adăugat Vălean. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Aderarea României la Schengen/ Corina Creţu: Sunt şanse ca, până la finalul anului, Consiliul UE să voteze

Aderarea României la Schengen/ Vălean: Evaluarea e foarte bună, nu am văzut niciodată termeni atât de elogioşi