Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns luni la un acord asupra bugetului UE pentru 2023, obţinându-se 1 miliard de euro în plus pentru contracararea marilor provocări cu care se confruntă cetăţenii europeni: consecinţele războiului din Ucraina, crizele energetice, climatice şi economice şi consolidarea societăţii şi a valorilor europene, potrivit unui comunicat de presă al raportorului PE pentru bugetul UE pe 2023, Nicu Ştefănuţă (Renew Europe).

Acordul a fost convenit luni după 11 ore de discuţii, negocierile din partea Parlamentului European fiind conduse de raportorul PE în acest dosar, Nicu Ştefănuţă (Renew Europe).

În total, Parlamentul European a obţinut încă 1,0487 de miliarde euro pentru priorităţile sale, pe lângă ceea ce propusese iniţial Comisia Europeană în proiectul de buget. Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă a reuşit să sporească finanţarea pentru programe şi politici esenţiale pentru abordarea consecinţelor războiului din Ucraina şi a crizei energetice, contribuind la redresarea post-pandemie şi consolidarea eforturilor către tranziţia verde şi digitală.

"Peste un miliard de euro în plus pentru a reduce preţurile la energie, pentru ne ajuta aliaţii din Ucraina şi Moldova şi pentru a ne apăra pe picioarele noastre - pentru asta am luptat şi asta am obţinut. Cetăţenii nu vor jocuri instituţionale, ei aşteaptă rezultate acum", a declarat Nicu Ştefănuţă.

Referitor la consecinţele războiului din Ucraina, Parlamentul European a obţinut finanţare suplimentară pentru programe europene precum: Erasmus+ (120 de milioane euro pentru a sprijini studenţii şi profesorii din Ucraina), ajutor umanitar - cu 150 milioane euro în plus, Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (cu o sumă suplimentară de 35 de milioane euro), Instrumentul pentru managementul frontierelor şi vize, cu 10 milioane euro, 210 milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova şi mobilitate militară cu 58,8 euro.

În legătură cu energia şi clima, negocierile conduse de Ştefănuţă au dus la sporirea independenţei energetice a UE şi la sprijinirea cetăţenilor şi IMM-urilor cu facturi mari la energie, susţinând, în acelaşi timp, tranziţia ecologică şi biodiversitatea. Programele europene care au primit finanţare suplimentară sunt programul de cercetare Orizont Europa, Instrumentul Conectarea Europei, care finanţează construirea de reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi programul LIFE pentru mediu şi acţiune pentru climă.

Cu privire la lecţiile în urma pandemiei, raportorul PE a readus cei 200 de milioane euro ce fuseseră tăiaţi de către Consiliu pentru programul european pentru sănătate EU4Health şi a obţinut încă 7,5 milioane de euro, având în vedere că pandemia COVID-19 nu s-a încheiat încă, iar sistemele naţionale de sănătate au în continuare nevoie de ajutor pentru a deveni mai rezistente.

Alte priorităţi pentru care negociatorul PE a obţinut sprijin suplimentar includ Mecanismul UE de protecţie civilă (UCPM), Programul Europa Creativă, Programul Europa Digitală şi Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi şi care a fost suplimentat cu încă 20 de posturi.

Acordul convenit de PE şi Consiliul UE va fi dezbătut în Comisia pentru bugete a PE la 17 noiembrie, după care va fi votat în plenul Parlamentului European săptămâna viitoare, la Strasbourg.

Nicu Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite şi membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European şi membru supleant în Comisia pentru comerţ internaţional. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)