Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: România a fost un partener extraordinar şi lucrează în continuare cu Comisia Europeană (CE), Ucraina şi Republica Moldova pentru a reduce în continuare timpul de aşteptare la frontieră, a afirmat miercuri comisarul european pentru transporturi Adina Vălean.

''Proiectul nostru special coordonat de DG MOVE, 'Culoarele Solidarităţii' (Solidarity Lanes), are legătură cu exporturile şi importurile de produse, inclusiv agricole, ale Ucrainei şi Republicii Moldova. De la bun început am privit Republica Moldova ca pe o parte integrantă a acestui proiect, pentru că ea este închisă la frontieră de conflictul din Ucraina, singura modalitate de a-şi desfăşura exporturile şi importurile fiind prin Spaţiul Economic European. Până la finalul lui septembrie, pe aceste coridoare s-au transportat 30 de milioane de tone de bunuri, inclusiv agricole'', a spus reprezentanta executivului comunitar într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români.

Potrivit Adinei Vălean, ruta dunăreană, care implică România şi Republica Moldova, a contribuit cu 50% în ceea ce priveşte transportul de cereale, fiind ruta preferată pentru Ucraina privind transportul de cereale.

Comisarul european a anunţat, cu acelaşi prilej, că se vor deschide două noi puncte de frontieră pentru calea ferată, la Valea Vişeului şi Tereseva, aproape de Sighetul Marmaţiei.

''În paralel, a funcţionat ruta organizată de Naţiunile Unite pe Marea Neagră care este exclusiv pentru cereale şi se află în prezent într-o oarecare incertitudine. Dar cele două rute au fost mereu complementare, iar ceea ce 'Culoarele Solidarităţii' au putut să ofere Ucrainei şi Republicii Moldova a fost practic o cale de a-şi desfăşura exporturile şi importurile care altfel ar fi fost imposibil de realizat'', a accentuat Adina Vălean.

Pe de altă parte, comisarul european pentru transporturi s-a referit la planul de acţiune prezentat recent de executivul UE ce vizează facilitarea mobilităţii militare, în actualul context legat de conflictul din Ucraina.

''De asemenea, am lucrat la un set comun de standarde pentru infrastructura de transport care să răspundă dublei utilizări, civilă şi militară. Acesta vizează absolut toate modurile de transport, de la standarde privind pistele din aeroporturi pentru decolare şi aterizare, care să răspundă eventual şi nevoilor militare, până la infrastructură din porturi, feroviar, poduri, drumuri şi aşa mai departe. În acest nou context, trebuie să stabilim un set de priorităţi de investiţii şi acesta este motivul pentru care am lansat acest plan de acţiune, prin care sperăm să identificăm care ar fi priorităţile momentului. Planul este mai vast, acoperă şi partea de securitate cibernetică, de care se ocupă comisarul european Thierry Breton, şi care reprezintă, în contextul acţiunii mobilităţii militare, un element foarte important legat de infrastructura critică'', a spus Adina Vălean.

O prioritate actuală la nivel european este identificarea coridoarelor prioritare pentru acţiune militară, pentru transportul de echipamente şi de trupe, şi dar şi identificarea pe hartă a aşa-numitelor hub-uri de aprovizionare.

Anul viitor, DG MOVE, împreună cu Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), va face un studiu prin care să fie identificate toate priorităţile legate de mobilitatea militară în actualul context.

''Noi am lucrat în cooperare cu SEAE şi NATO, în momentul de faţă Comisia Europeană are la dispoziţie un buget de 1,6 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare pentru mobilitatea militară. Am alocat, într-un call de proiecte, 339 de milioane de euro deja pe 20 şi ceva de proiecte. În aceste fonduri România a avut câteva proiecte legate de renovarea sau îmbunătăţirea condiţiei a cinci poduri, proiecte care au fost aprobate în integralitate şi care, luând în calcul şi partea de cofinanţare din partea României, au o valoare de 28 de milioane de euro'', a adăugat Vălean.

Următorul call de proiecte va avea loc în decembrie, existând 63 de proiecte depuse pentru finanţare, cu un buget total de 1 miliard euro.AGERPRES/(editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)