Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Românii ar putea ca din luna ianuarie să beneficieze de un instrument prin care cheltuielile alocate pentru eficienţă energetică să fie preluate, printr-o schemă foarte simplă, la nivel european, a apreciat miercuri eurodeputatul român Dragoş Pîslaru (grupul Renew), care a propus o serie de modificări la programul REPowerEU prezentat de Comisia Europeană în luna mai.

''Dacă Parlamentul European va adopta poziţia pe care o pregătim acum, vom intra în negocierile trilog, în care Parlamentul şi Consiliul, în calitate de co-decidenţi, şi Comisia discută forma finală a actului normativ. Acest REPowerEU, iniţial menit să se concentreze pe reducerea dependenţei de combustibilii fosili din Rusia, va deveni o parte integrantă a ceea ce am avut în trecut, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în România este cunoscut ca PNRR; deci va fi o anexă a PNRR, cu propriile reguli de finanţare, dar pe aceleaşi principii pe care le avem în cazul PNRR. Eu mă aştept ca din ianuarie, dacă guvernul se pregăteşte pentru a putea avea acest mecanism - ideal eu îl văd ca vouchere electronice de tipul Rabla Plus -, să beneficieze în mod direct toţi cei care doresc să-şi eficientizeze energetic clădirile, casele, sau antreprenorii care vor să-şi reducă facturile'', a afirmat Dragoş Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă, într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români la Strasbourg.

Un aspect esenţial este că România poate evita pierderea de bani din fonduri europene. Concret, fondurile alocate pentru România pentru cadrul financiar 2014-2020 se pot cheltui în maxim trei ani după expirarea intervalului, respectiv până la finalul lui 2023.

''România mai avea de cheltuit 9,2 miliarde euro, o sumă destul de consistentă şi care este destul de dificil de cheltuit până la finalul lui 2023. Având în vedere că estimarea mea este că am putea rămâne cu 5, chiar 6 miliarde euro necheltuiţi, ideea mea a fost să propun Comisiei Europene să creeze un instrument pentru a flexibiliza partea aceasta financiară similar cu ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemiei, pentru ca banii rămaşi necheltuiţi sau cu potenţial de a rămâne necheltuiţi să poată fi mutaţi în REPowerEU şi să aibă un impact asupra oamenilor astfel încât aceştia să-şi poată reduce factura la energie. Am discutat deja cu Comisia Europeană, care a făcut o primă informare cumva favorabilă în această direcţie, este un lucru pe care îl voi duce în negocieri în continuare şi până la finalul acestui an vom şti dacă vom avea această supapă prin care să nu pierdem, atenţie, 5-6 miliarde euro care potenţial ar rămâne necheltuiţi. Mi se pare un lucru foarte important întrucât suma este enormă şi de ea ar putea ajunge să beneficieze direct oamenii în casele lor sau antreprenorii care altfel ar trebui să-şi închidă micile afaceri pentru că nu mai pot susţine cheltuielile cu energia'', a spus Dragoş Pîslaru, preşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a PE (EMPL).

Modificările propuse de eurodeputatul român au urmărit ca la obiectivele iniţiale ale REPowerEU să se adauge o dimensiune de sprijin direct cu microinvestiţii la nivelul gospodăriilor şi al antreprenorilor.

Ca răspuns la dificultăţile şi perturbările de pe piaţa mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a prezentat în luna mai REPowerEU, un program pentru economisirea energiei, producerea de energie curată diversificarea surselor noastre de energie.

Programul este susţinut de măsuri financiare şi juridice menite să construiască noua infrastructură şi noul sistem energetic de care are nevoie Europa.

REPowerEU stabileşte o serie de măsuri menite să reducă rapid dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi să accelereze tranziţia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din UE. Planul se bazează pe diversificare, economisire şi accelerarea tranziţiei către energie curată. AGERPRES/(A - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)