O decizie a Consiliului UE de a acorda Croaţiei statutul de membră a spaţiului Schengen şi de a-l nega, din nou, pentru România şi Bulgaria ar crea numeroase frustrări pentru cetăţenii români şi bulgari, ce ar putea fi urmate şi de probleme politice, a declarat marţi, pentru AGERPRES, eurodeputata germană Birgit Sippel, coordonatoarea grupului S&D în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.

Sippel s-a referit la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, înainte ca o rezoluţie pe această temă, fără caracter legislativ, să fie supusă votului eurodeputaţilor, în plen, marţi.

''În primul rând, această dezbatere a început pentru că există pe masă o propunere ca Croaţia să devină membră a spaţiului Schengen; există o cerere şi nu ne opunem acesteia. În acelaşi timp, noi credem că s-ar crea o mulţime de frustrări pentru cetăţeni atât în Bulgaria, cât şi în România, în cazul în care Consiliul ar decide să acorde Croaţiei aderarea la Schengen şi să o nege, încă o dată, pentru Bulgaria şi România. Ştiţi foarte bine că de mult timp grupul meu şi Parlamentul ca întreg continuă să afirme că respectivele criterii pentru intrarea în spaţiul Schengen sunt îndeplinite din 2011. Ceea ce sperăm acum, având în vedere propunerea existentă privind aderarea Croaţiei, este ca în final statele membre să poată fi de acord cu aderarea la Schengen a tuturor celor trei ţări - Croaţia, România şi Bulgaria. Asta este ceea ce cerem, dar în final, din păcate, nu noi putem hotărî asta, decizia se află în mâinile statelor membre. Le cerem cu adevărat să facă asta, după atât de mulţi ani pentru România şi Bulgaria. Asta este ceea ce sperăm să vedem'', a afirmat eurodeputata social-democrată germană în declaraţia pentru AGERPRES.

Ea a ţinut să precizeze că aderarea la Schengen trebuie să fie decisă strict pe baza îndeplinirii criteriilor existente. ''Nu aş spune că nu sunt probleme în aceste ţări, inclusiv în Croaţia. Există unele probleme privitoare la corupţie, migraţie şi altele, dar ele nu condiţionează aderarea la spaţiul Schegen. Aşadar, sper cu adevărat că statele membre vor lua această decizie favorabilă privind toate cele trei ţări'', a explicat Birgit Sippel.

Fiind întrebată ce ţări blochează o asemenea decizie în Consiliu, eurodeputata S&D a răspuns: ''Am auzit şi eu despre Ţările de Jos şi sunt zvonuri că mai este o ţară, dar nu sunt sigură care dintre ele. Dar asta îmi dă speranţe, având în minte că sunt doar una sau două ţări (care blochează o decizie), că în final se poate ajunge la un acord''.

Grupul europarlamentar S&D a depus, alături de alte cinci grupuri politice (PPE, Renew, Verzi, ECR şi Stânga), au depus o propunere de rezoluţie care îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023. AGERPRES/ (A - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)