Expert în securitate europeană: Este nevoie de clarificarea diviziunii muncii între UE şi NATO

Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Uniunea Europeană şi NATO ar trebui ca printr-o nouă declaraţie comună să-şi clarifice direcţiile de lucru şi de acţiune în domeniul apărării şi securităţii.
''Este nevoie de clarificarea diviziunii muncii între Uniunea Europeană şi NATO şi declaraţia comună care a reapărut recent pe masa discuţiilor ar trebui să clarifice acest lucru'', a declarat vineri, la Bruxelles, pentru AGERPRES, expertul în securitate europeană şi politici de apărare Mihai Sebastian Chihaia din cadrul ONG-ului European Policy Centre.
Declaraţia UE-NATO, care ar fi trebuit lansată acum mai bine de un an, a fost repusă pe tapet la o sesiune a reuniunii NATO pentru miniştrii apărării la care a participat şi Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.
"Declaraţia iniţial a fost amânată pentru ianuarie-februarie anul acesta, iar apoi a început invazia rusă în Ucraina şi nu s-a mai aflat pe masa discuţiilor. A reapărut recent, în ultima întâlnire dintre secretarul general (al NATO n.r.) şi preşedinta Comisiei Europene, la sfârşit de septembrie. În urma întâlnirii, amândoi au spus, în declaraţii separate, că este nevoie de această declaraţie, care ar revitaliza cooperarea de la cel mai înalt nivel", a declarat analistul.
Mihai Sebastian Chihaia susţine că discuţiile despre securitate şi apărare în UE se poartă la Bruxelles de mai mulţi ani şi că o serie de iniţiative au luat avânt în această perioadă.
"Acum, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, este clar că e nevoie de aceste iniţiative, ca ele să poată fi folosite în practică, nu numai în teorie. Avem European Peace Facility, pe de o parte, şi Uniunea Europeană a demonstrat că nu este un instrument doar pe hârtie, el chiar este folosit în practică. Şi acum vedem şi necesitatea dezvoltării de capabilităţi tradiţionale de către UE", a spus el.
"Mai mult, pe lângă aceste lucruri, este nevoie şi de clarificarea diviziunii muncii între UE şi NATO. Eu cred că această declaraţie ar trebui să specifice clar care este diviziunea muncii între UE şi NATO. Evident, NATO se ocupă de apărarea europeană, dar UE poate contribui de exemplu în soluţionarea a diferite crize internaţionale. Dacă ne uităm în urmă, avem criza din Afganistan şi retragerea din Kabul. Acolo ar fi fost necesar un instrument, acea forţă de reacţie rapidă, Rapid Deployment Capacity, dacă ar fi existat în practică ea ar fi putut fi folosită acolo. Posibil să mai existe un caz pe viitor în Sahel. Probabil aceasta ar fi diviziunea muncii în opinia mea: Uniunea Europeană s-ar ocupa de crizele externe - cu personal şi militar, dar şi civil -, în timp ce NATO s-ar putea concentra numai pe apărarea tradiţională", a estimat expertul în securitate europeană şi politici de apărare.
Întrebat ce s-ar întâmpla cu apărarea europeană şi cooperarea în cadrul NATO dacă fostul preşedinte american Donald Trump ar reveni la putere, Chihaia a declarat că încă din timpul guvernării fostului lider republican s-a înregistrat un trend de susţinere a investiţiilor europene pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare.
"În ultimii ani vedem că americanii susţin UE să dezvolte aceste capabilităţi militare. Înainte, acum mai mulţi ani nu se întâmpla asta, SUA nu susţineau UE. Acum este un trend în care UE e susţinută şi această tendinţă teoretic ar trebui să continue. Asta s-a schimbat chiar din timpul administraţiei Trump, care a insistat în acest sens. Acum nu ştim ce va urma, dar sperăm ca această susţinere pentru UE să continue. Evident, cine ar putea veni la preşedinţie (la Washington n.e.) ar putea schimba această viziune. De aceea e nevoie ca acum UE să dezvolte cât mai repede aceste capabilităţi sau măcar să înceapă în anumite direcţii", a subliniat el.
În ceea ce priveşte Busola strategică, planul UE în domeniul apărării pe următorii zece ani, Chihaia a spus că aceasta conţine peste 50 de obiective şi multe dintre acestea sunt conectate la forţa de reacţie rapidă, care ar trebui să fie operaţională în 2025 şi să aibă până la 5.000 de soldaţi.
"Este unul din obiective, dar sunt şi altele care ajută această forţă, cum ar fi dezvoltarea de 'strategic enablers' /.../, cum ar fi drone, capacitate de ISR (Intelligence, Surveillance, Reconaissance). Sunt capabilităţi pe care UE nu le are şi am văzut exact în retragerea din Kabul că UE nu le deţine, pentru că a fost nevoie de SUA să aducă aceste capabilităţi. Sunt multe obiective acolo (în Busola strategică) care sunt legate de această forţă de reacţie rapidă. Dacă nu sunt avansate toate în acelaşi timp, dacă una din ele pică, atunci vor avea şi celelalte de suferit. De exemplu, dacă nu avem 'strategic enablers', nu putem să avem o forţă de reacţie rapidă care să funcţioneze la o capacitate de 100%", a spus expertul în securitate europeană.
Mihai Sebastian Chihaia a subliniat nevoia de sincronizare a tuturor obiectivelor şi de îndeplinire a lor conform calendarului prevăzut în busola strategică.
El a admis că au mai existat în trecut iniţiative, precum grupurile de luptă ale UE, care nu au devenit niciodată funcţionale, motiv pentru care există un scepticism referitor la capacitatea UE de realiza aceste lucruri.
''Deocamdată semnele sunt bune, însă este abia începutul. Această busolă strategică este doar un punct de plecare. Forţa de reacţie rapidă ar trebui să fie funcţională în 2025, dar celelalte capabilităţi trebuie să fie funcţionale până atunci. Şi cred că de prin 2023 ar trebui să fie efectuate şi exerciţiile pentru această forţă de reacţie rapidă. În concluzie toate ar trebui să fie sincronizate", a insistat el.
Întrebat care ar fi zonele cele mai vulnerabile în care ar trebui să se concentreze cooperarea UE-NATO în contextul conflictului din Ucraina, Mihai Chihaia a spus că acestea sunt "nenumărate".
"Am văzut cât de necesară este această cooperare între UE şi NATO şi ce se întâmplă atunci când ea lipseşte. Revin la retragerea din Afganistan, care nu a fost coordonată între aceste instituţii; chiar nu a fost coordonată nici la nivelul NATO, decât ca punct de informaţii, dacă nu mă înşel. Statele membre au dus greul evacuării şi fiecare avea propriul sistem. Evident, ele au cooperat între ele, dar nu a existat o cooperare la nivelul unui for", a observat Chihaia.
El a dat ca exemplu, printre altele, coordonarea producerii de armament şi achiziţiile comune de armament, după cum s-a văzut cel mai recent la ministeriala NATO, cu sistemul de apărare antiaeriană, unde statele împreună vor cumpăra sistemele care vor fi operaţionale pentru toate statele. Şi sunt multe alte domenii, chiar şi schimbările climatice, domenii care ţin de securitatea soft. Apoi mai sunt energia, protecţia infrastructurilor critice. ''Am văzut după atacurile din Marea Baltică asupra Nord Stream cât de importantă este protecţia infrastructurii critice din mare. Am văzut chiar la nivelul UE că au fost surprinşi europenii că acest lucru chiar se poate întâmpla", a semnalat expertul.
Printre alte domenii de cooperare, a mai menţionat planificarea strategică, securitatea maritimă, combaterea dezinformării, unde există deja un nivel de cooperare, dar se poate face mai mult.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ucraina îi interzice Dianei Șoșoacă intrarea pe teritoriul său timp de trei ani
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a interzis luni Dianei Șoșoacă, europarlamentară și lidera partidului S.O.S. România, intrarea pe teritoriul țării timp de trei ani, informează Ukrainskaia Pravda. SBU justifică măsura pri
UE evacuează către spitale comunitare oameni răniți în urma incendiului din Macedonia de Nord
Uniunea Europeană evacuează răniți cu arsuri grave către spitale din țările blocului comunitar pentru a-i trata după incendiul dintr-un club de noapte din Macedonia de Nord, care s-a soldat cu 59 de morți și peste 155 de răniți, informează luni EFE. Potrivit Comisiei Europene, Macedonia de Nord a cerut ajutor pentru evacuarea a 15 pacienți car
Numele a trei eurodeputați români, menționate în investigația jurnalistică legată de lobby-ul Huawei în Parlamentul European
Numele foștilor eurodeputați Cristian Bușoi și Tudor Ciuhodaru, precum și al actualului membru al Parlamentului European, Daniel Buda, sunt menționate în investigația mai multor publicații belgiene despre lobby-ul Huawei în Parlamentul European, după ce cei trei au semnat în 2021 o scrisoare de susținere pentru compania chineză prin care cereau executivului
O delegație a OSCE a evaluat în România procesul electoral înaintea alegerilor prezidențiale
O delegație a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a efectuat o vizită în România în perspectiva alegerilor prezidențiale care vor fi repetate pe 4 mai, în pregătirea misiunii de observare pentru acest scrutin, și a emis recomandări în acest sens, relevă raportul vizitei publicat de OSCE.
Fostul președinte filipinez Duterte se află în arest la Haga; ancheta, condusă de Iulia Motoc
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi că fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a fost introdus în Centrul de Detenție al acestei instanțe din orașul olandez Haga, după ce a trecut 'toate controalele medicale', relatează agenția EFE. Fostul președinte a fost arestat de
Ambasadorul rus în România consideră o 'aberație' declarațiile conform cărora Moscova ar fi finanțat campania lui Georgescu
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a calificat joi drept o 'aberație' afirmațiile conform cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele lui Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost respinsă pentru alegerile prezidențiale din România din luna mai, și i-ar fi finanțat campania electorală de la alegerile prezidențiale din noiembrie
Eurodeputații cer din nou confiscarea activelor rusești înghețate, într-o dezbatere în plenul PE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații au cerut din nou miercuri seară, într-o dezbatere în plenul PE reunit la Strasbourg, confiscarea activelor rusești înghețate pentru a face Rusia să plătească pentru invadarea Ucrainei și a ajuta Kievul să facă față agresiunii ruse, iar Comisia Europeană s-a declarat d
BTA: Guvernul aprobă Protocolul de modificare a Acordului transfrontalier din 2009 cu România privind cooperarea polițienească
La reuniunea sa ordinară de miercuri, Consiliul de Miniștri a adoptat o decizie aprobând un proiect de protocol care modifică Acordul din 2009 între guvernele din Bulgaria și România privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală. Protocolul va servi drept bază pentru negocieri între cele două țări. Acordul bi
Eurodeputatul Daniel Buda: Respingem utilizarea oricăror resurse financiare din agricultură și coeziune pentru apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații din Comisiile Parlamentului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), respectiv pentru Dezvoltare Regională (REGI) nu vor ca banii care sunt destinați Politicii Agricole Comune sau Politicii de Coeziune să fie folosiți pentru apărare, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodepu
Nicu Ștefănuță cere fonduri de la CE pentru presa de investigație și ONG-uri după eliminarea finanțărilor USAID
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședintele PE Nicu Ștefănuță a anunțat marți, la Strasbourg, că a inițiat o scrisoare semnată de peste o sută de eurodeputați către doi comisari europeni, prin care cere fonduri pentru finanțarea jurnalismului de investigații și a ONG-urilor pentru a compensa măcar parțial anularea finanțărilo
Nicu Ștefănuță: Henna Virkunnen a transmis că va prezenta rezultatele investigației CE asupra TikTok înainte de alegerile din România
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Vicepreședinta Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație Henna Virkkunen a declarat că va prezenta rezultatele investigației asupra TikTok legate de alegerile din România înainte de scrutinul prezidențial din luna mai, a afirmat marți, la Strasbourg, vic
Mureșan: Dacă Republica Moldova va fi condusă de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere va fi în pericol
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Dacă Republica Moldova va fi condusă în viitor de guverne care nu-și respectă angajamentele, atunci Planul de creștere pentru această țară va fi în pericol, întrucât există reforme ce trebuie implementate pentru ca banii din această facilitate să poată fi accesați, a declarat ma
Victor Negrescu: România trebuie să obțină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunțate de CE pentru credite în apărare
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: România trebuie să-și fixeze ca obiectiv, prin prisma gradului de risc și a ponderii sale, să obțină minimum 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro anunțate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de credite în domeniul apărării, a de
Kremlinul consideră că alegerile prezidențiale din România fără Georgescu nu vor avea legitimitate
Kremlinul a apreciat marți că alegerile prezidențiale din România fără candidatura lui Călin Georgescu, ultranaționalist și prorus, potrivit EFE, 'nu vor avea legitimitate'. 'Desigur, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, orice scrutin organizat fără el (Georgescu) nu va avea legitimitate', a declarat reporterilor purtătorul de cuv&acir
VIDEO Republica Modova: Macron denunță 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare'
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni 'tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare' împotriva Republicii Moldova și a 'instituțiilor sale democratice', declarație făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, relatează AFP. 'Am decis să ne