Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Sectorul digital românesc a fost pus sub lupă, marţi, la Bruxelles, în cadrul unui eveniment organizat de eurodeputatul Victor Negrescu şi intitulat "Romanian Digital Day", la care au participat zeci de persoane cu diverse grade de implicare în domeniu, de la primari, reprezentanţi ai unor autorităţi de stat şi europarlamentari, până la antreprenori consacraţi, fondatori de start-up-uri şi olimpici la informatică.

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care a participat şi a luat cuvântul la "Romanian Digital Day", a elogiat inţiativa şi "efortul transpartinic" şi a subliniat că "aici România a avut o singură voce, cum de altfel trebuie să aibă întotdeauna când vine vorba de temele mari strategice, şi digitalizarea este o temă mare, strategică şi pentru România şi bineînţeles pentru UE".

El a subliniat că nu întâmplător România are acea ţintă de 20% din fonduri pentru digitalizare din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care înseamnă aproape 6 miliarde de euro.

"Nu întâmplător UE are deceniul digital, busola digitală. Până în 2030 toate ţările europene, nu doar România, trebuie să-şi accelereze transformarea digitală şi, nu întâmplător, România a intrat pe un drum pe care eu îl consider fără întoarcere şi care înseamnă cel mai ambiţios plan de transformare digitală a ţării", a mai declarat Burduja, pentru AGERPRES, la finalul dezbaterilor din cadrul "Romanian Digital Day", care au durat mai multe ore.

"Faptul că au venit oficiali ai Comisiei Europene, au lăudat performanţele României în digitalizare, au lăudat resursa umană românească, din toată lumea, care se distinge în companii private, în laboratoare de cercetare, în mari universităţi ale lumii, toate acestea sunt argumente în favoarea ţării noastre", a mai spus ministrul digitalizării.

Organizatorul evenimentului, Victor Negrescu, a afirmat că sectorul digital românesc contribuie cu 6% la PIB-ul României şi şi-a dorit să fie mai bine auzit la Bruxelles.

"Cred că ne-am atins acest obiectiv. Foarte multe companii, foarte multe asociaţii, foarte mulţi inovatori în domeniul digital au putut să-şi exprime punctele de vedere, în prezenţa reprezentanţilor Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Parlamentului României şi ai Guvernului României. O discuţie interesantă, interactivă, constructivă şi sperăm ca la finalul zilei să avem proiecte concrete care să rezulte din această discuţie de astăzi", a declarat Negrescu pentru jurnalişti români la finalul "Romanian Digital Day".

În context, eurodeputatul S&D, care este vicepreşedinte al comisiei CULT (Cultură şi educaţie) a PE, a subliniat că sectorul are nevoie de acces la informaţii pentru a se putea dezvolta.

"Industria este dominată de companii mici şi mijlocii, ceea ce înseamnă că trebuie să găsim mijloace prin care antreprenorii români să aibă acces şi la informaţie, dar şi la fonduri, pentru a se dezvolta, pentru a face din România un lider cel puţin regional în domeniul digital. Nu e suficient doar să avem potenţial. Trebuie să mergem mai departe şi asta ne dorim prin acest eveniment şi asta este principala concluzie a întâlnirii noastre de astăzi", a conchis Victor Negrescu.

În ceea ce priveşte dezvoltarea educaţiei în domeniul digital, el a afirmat că România trebuie să urmeze modelul altor ţări, care au făcut mai mult şi mai repede decât România. Eurodeputatul Alex Agius Saliba din Malta a declarat, de pildă, în cadrul dezbaterilor, că ţara sa a început să ofere tablete copiilor din ciclul primar încă din 2014, iar copiii, elevii şi studenţii au acces gratuit la internet.

"Sistemele de educaţie trebuie să se modernizeze pentru a preveni divizarea digitală", a pledat eurodeputatul maltez.

O idee abordată şi de Alina Ujupan - membră în cabinetul vicepreşedintei Comisiei Europene care răspunde de digitalizare, Margrethe Vestager - care a spus că în prezent există la nivelul UE un deficit de 8 milioane de oameni în Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor.

"Ce este clar e că avem nevoie de specialişti şi universităţile vor trebui să-şi adapteze curicula foarte rapid. Vorbim de siguranţă cibernetică, Inteligenţă Artificială, gestiunea datelor, deci tot felul de specializări în domeniul TIC, dar cred că este un efort major atât pentru universităţi, cât şi pentru mediul de business. Nu cred că vom reuşi abordând problema unilateral, ci trebuie unite aceste eforturi", a pledat ea.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, a vorbit despre dificultăţile cu care se confruntă aceste companii în domeniul inovării.

"Este anormal să foloseşti 70% pentru inovare din resursele proprii. (...) Şapte din zece antreprenori se bazează pe resurse proprii. Doar 6%, mai puţin de 10 antreprenori din 100, folosesc fonduri UE. Ei investesc şase până la 12 luni şi aşteaptă un profit din inovare în 3 până la 5 ani. Principala sursă de informaţii în materie de inovare este propria organizaţie, doar 1% au menţionat guvernul sau altă instituţie. Principala barieră legată de inovare este costul mare de accesare a instrumentelor guvernamentale", a declarat el în cadrul dezbaterii de la Parlamentul European.

Pe de altă parte, Iulian Stanciu, preşedinte al eMag, a vorbit la "Romanian Digital Day" despre creşterea uriaşă a sectorului din ultimii zece ani.

"Dacă descompunem creşterea PIB din ultimii 10 ani, mai mult de un sfert provine din economia digitală, din companii care cresc în România şi internaţional. Economia digitală reprezintă acum aproape 18% din PIB-ul României, ceea ce reprezintă o creştere uriaşă în ultimul deceniu. Şi când vorbim despre economia digitală nu înseamnă doar TIC, ci şi e-commerce, publicitate digitală, agricultură, transport, sănătate, educaţie", a spus omul de afaceri.

"România este o ţară de contrast dacă te uiţi la infrastructura digitală - viteză mare a internetului, procente mari de femei în IT, cred că suntem pe locul doi în UE, număr mare de absolvenţi de IT, dar nivel scăzut de compentenţe digitale pentru populaţia generală şi companii. (...) Trebuie să intensificăm măsurile pe care le luăm", în primul rând în domeniul educaţiei digitale, a pledat el.

Andrei-Costin Constantinescu, olimpic medaliat la informatică, a vorbit despre cum l-a ajutat în carieră participarea la acest tip de evenimente şi de ce crede că ele ar trebui să continue să fie importante.

"Pentru moment fac un doctorat, fac algoritmi, fac programare, cercetare în domeniul ştiinţei computerelor. Dar nu este vorba neapărat de CV, mă ajută să mă dezvolt aşa cum doresc. De asta cred că olimpiadele trebuie să continue să fie importante. Faptul că în România facem asta de la o vârstă foarte fragedă se gravează adânc în mintea noastră în ceea ce priveşte abordarea problemelor. Învăţăm să rezolvăm probleme, cum să gândim. Iar apoi devenim inovatori, cercetători, oameni care iau decizii poate", a spus tânărul la dezbaterea de la PE.

În acelaşi timp, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a spus că el încearcă să creeze în municipiul său un context în care exodul creierelor nu doar să fie oprit, ci chiar inversat.

"Trebuie să trecem de la o abordare egocentrică la una de ecosistem", a spus Boc, referindu-se la inovare. "Inovarea este cheia. Oferim 50% reducere de taxe dacă construieşti o clădire verde în oraşul nostru", a exemplificat el.

În plus, a mai spus Boc, "ştim că susţinând inovaţia într-o zi vom putea obţine mai mulţi bani taxând aceste afaceri".

Nu în ultimul rând, "Romanian Digital Day" a fost un prilej pentru pledoarii idealiste, precum stabilirea la nivelul UE a unui procent obligatoriu pentru educaţie, aşa cum impune NATO pentru apărare un procent de 2%, sau pentru introducerea de mai multe ore de informatică la profilul liceal matematică-informatică.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO