România ar trebui să consolideze regulile şi mecanismele pentru sporirea independenţei editoriale a mass-media publice ţinând cont de standardele europene în domeniu, relevă al treilea raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, prezentat miercuri de Comisia Europeană.

''Reformele asupra legii privind companiile de radio şi televiziune publice sunt în desfăşurare, scopul fiind un proces de numire mai puţin politizat şi un management mai profesionalizat. (...) Exemplele de ameninţări, hărţuiri şi violenţă fizică împotriva jurnaliştilor sunt mai îngrijorătoare comparativ cu anul trecut'', adaugă documentul.

Documentul notează că, în septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist pentru mediu au fost atacaţi în timp ce filmau un documentar despre defrişările ilegale. Întreaga filmare a fost ştearsă, iar echipamentul a fost distrus de către autorii atacului.

''Deşi premierul de atunci a condamnat acest atac şi a fost lansată o anchetă, nu a fost acceptată o petiţie publică ce solicita procurorului general să conducă investigaţia. În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Naţional Liberal de către membri de partid. Consiliul Europei are două alerte active cu privire la intimidarea unor jurnalişti în România. Unul din aceste cazuri a determinat zece organizaţii europene şi internaţionale pentru libertatea presei şi libertatea de exprimare să trimită o scrisoare deschisă către autorităţile române în care cer anchete rapide şi independente, reamintind un context de presiuni nejustificate împotriva jurnaliştilor şi lucrătorilor media din România din partea unor politicieni, procurori, poliţiei şi ofiţerilor de armată. Nu există nicio măsură de protecţie specifică sau mecanisme de cooperare între diferiţi actori pentru protejarea jurnaliştilor de acest tip de atacuri'', insistă raportul executivului UE.

Potrivit documentului, persistă îngrijorări referitoare la implementarea cadrului juridic privind accesul la informaţie. O lege menită să actualizeze legea privind libertatea informaţiei (Legea 544/2001) nu a reuşit să fie aprobată în 2021 şi rămâne în aşteptare în Camera Deputaţilor. Dacă va fi aprobată, legea ar obliga instituţiile publice să ofere informaţii de interes public într-un format deschis, să creeze un registru accesibil public conţinând solicitările de informaţii şi să clarifice ce instituţii şi organizaţii sunt obligate să răspundă solicitărilor.

''Legea privind protecţia datelor sau transferul de solicitări de informaţii către alte instituţii sunt invocate adesea pentru a refuza furnizarea de informaţii de interes public'', subliniază raportul Comisiei Europene publicat miercuri.

Documentul reţine faptul că România încă nu a transpus Directiva privind serviciile media audiovizuale, revizuită prin directiva europeană 1808/2018 (AVMSD).

''La un an după alegerea membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), autoritatea de reglementare încă nu are un preşedinte. În acest context, atribuţiile preşedintelui au fost preluate de vicepreşedinte. Proiectul de lege privind transpunerea AVMSD cere ca activitatea CNA să fie finanţată de la bugetul de stat pentru a-şi exercita funcţiile în mod eficient'', se mai arată în document. Acesta notează că absenţa unui preşedinte al CNA nu a blocat funcţionarea acestei instituţii, dar restricţiile sale bugetare rămân un motiv de îngrijorare.

Transparenţa cu privire la acţionariatul media continuă să fie incompletă. Conform legii, CNA trebuie să asigure transparenţa organizării, funcţionării şi finanţării mass-media în sectorul audiovizual. Informaţiile privind acţionariatul media audiovizuale sunt disponibile în registrul companiei şi unele dintre aceste informaţii sunt publicate, de asemenea, în raportul de activitate anual (pentru operatorii din domeniul audiovizual, informaţiile privind acţionariatul trebuie să fie raportate la CNA), deşi informaţiile nu sunt întotdeauna complete.

Transparenţa este insuficientă şi în privinţa media audiovizuale şi alegerilor. ''Deşi competitorii politici au garantat un acces echitabil la timpii de antenă privind media audiovizuale în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice în mod clar distincţia dintre diferitele tipuri de conţinut produs în timpul campaniilor'', arată documentul.

Mai mult, nu există destulă transparenţă cu privire la cât de mult plătesc partidele, căror canale şi pentru ce conţinut. ''Încercările jurnaliştilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de media pentru a difuza conţinut politic au întâmpinat opoziţia unor partide politice. CNA are competenţa de a monitoriza conţinutul care este difuzat'', mai menţionează raportul CE. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

• Raport CE: România trebuie să se asigure că revizuirea legilor justiţiei consolidează protecţia independenţei sistemului judiciar